Primăria Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Cluj au început să joace ping-pong în problema deşeurilor. Aceste două instituţii aruncă problema construirii unei rampe de gunoi provizorii de la una la alta. Nu-i problemă, dragi aleşi! Clujenii dacă nu vor avea unde să ducă gunoiul, au destul spaţiu în curţile primăriilor din localitate sau pe scările şi în parcarea Consiliului Judeţean până vă hotărâţi unde faceţi o rampă provizorie.
Astfel, după ce Mihai Seplecan a pasat primul, această problemă a depozitării către primărie, aceasta din urmă vine astăzi, să ne spună că de fapt este de datoria administraţiei publice judeţene să găsească spaţiu unde pot fi depozitate deşeurile. Comunicatul transmis astăzi, este un comunicat al celor de la Agenţia pentru protecţia mediului. În redăm în continuare integral.
În data de 10 Februarie 2015, în cadrul Prefecturii Cluj, a avut loc o întîlnire de lucru pe tema rampei de gunoi de la Pata Rât. Potrivit legislaţiei privind depozitarea deşeurilor, respectiv a HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, Art. 9, alin (3) precizează „Consiliile locale şi/sau judeţene iau măsurile necesare pentru construirea depozitelor de deşeuri municipale numai pe terenuri aflate în proprietatea lor.”
Pentru soluţionarea situaţiei depozitării deşeurilor în judeţul Cluj, Instituţia Prefectului Judeţului Cluj a organizat în data de 10 februarie 2015, o întâlnire de lucru la care au participat: Gheorghe Vuşcan – prefectul judeţului Cluj, Toma-Florin Petcu – Preşedinte Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Florin Diaconu – Comisar General al Gărzii Naţionale de Mediu, Istvan Vakar – Preşedinte Consiliul Judeţean Cluj, Emil Boc – Primar Municipiul Cluj-Napoca, Grigore Crăciun – Director executiv Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj şi Bogdan Costea – Comisar şef Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Cluj.
În urma discuţiilor purtate, oficialităţile prezente au găsit ca soluţie legală folosirea unui depozit temporar, care are o capacitate de 42.000 metri cubi şi care poate fi folosit pentru câteva luni.
Preşedintele ANPM, Toma-Florin Petcu a precizat următoarele: „În urma şedinţei am găsit două soluţii. Una pe termen scurt astfel încât să poată fi colectat gunoiul şi depozitat. Suntem într-un fel de paradox. Cei de la Salprest nu au respectat autorizaţia de mediu care a fost emisă de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi au depozitat gunoiul într-o zonă care nu era autorizată, aproximativ 172.000 de tone, cele 46.000 de tone care au fost autorizate, capacitatea, rampa de selectare intermediară nu este la momentul actual ocupată, avem posibilitatea ca în această zonă să se depoziteze în baza autorizaţii emise, iar pentru cele 172.000 de tone Garda de Mediu s-a autosesizat şi a amendat operatorul şi a sesizat organele abilitate.”
Reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj au primit termen până în 15 iulie 2015 să construiască o altă rampă de gunoi, practic acest depozit temporar să fie folosit o perioadă de aproximativ şase luni, până la punerea în funcţiune a aşa numitei Celule A din cadrul Centrului de Management Integrat al Deşeurilor, care este coordonat de Consiliul Judeţean Cluj.
„Pentru 46.000 de tone există posibilitatea depozitării pe această rampă a Salprestului intermediară urmând ca într-o perioadă foarte scurtă, am dat un termen foarte clar până în 15 iulie, să se rezolve şi problema unei alte rampe definitive care să fie construită de Consiliul Judeţean Cluj. Există o posibilitate şi am îndrumat CJ Cluj în sensul că prin programul POS Mediu se pot accesa sumele necesare astfel încât să se constituie o extindere a proiectului sau o organizare de şantier ca aceste deşeuri care sunt colectare până la finalizarea Centrului de Deşeuri să se creeze o rampă intermediară care să ţină loc de rampă până în momentul construirii definitive a gropii ecologice va fi recepţionată şi pusă în funcţiune. Cred că ar reuşi să acopere termenul până la 15 iulie, şase luni, le-am impus foarte clar ca cele 172.000 de tone care au fost depozitate într-o zonă ilegală să fie luate de acolo şi duse la un depozit conform”, a declarat Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.
Legat de judeţul Cluj, Preşedinte ANPM a declarat următoarele: „Din păcate, la nivelul judeţului Cluj nu există la ora actuală o groapă de gunoi conformă, se caută soluţii în judeţele învecinate, cum ar fi Alba, Bistriţa care au gropi ecologice. Este responsabilitatea atât a Consiliul Judeţean Cluj, cât şi a Primăriei Cluj-Napoca, să urmărească gunoiul produs până la distrugerea definitivă. Faptul că ele au fost depozitate pe o rampă intermediară nu înseamnă că s-a rezolvat problema definitivă a acestui gunoi. Din punct de vedere tehnic, dacă autorităţile se mobilizează şi se organizează foarte bine, acel acord de mediu nu va dura foarte mult şi poate fi emis în timp util. În acelaşi proiect se va face o extindere a lucrărilor nu se vine cu o lucrare nouă, este o organizare de şantier în sensul că se va face o depozitare intermediară a gunoiul care oricum urmează să fie depozitat în celulele care se construiesc.”
Trebuie precizat faptul că, în cazul în care autorităţile locale şi judeţene nu se vor conforma şi nu vor construi o rampă definitivă de gunoi până la data de 15 iulie, rampa de gunoi de la Pata Rât se va închide definitiv, iar gunoiul urmează să fie transportat în judeţele învecinate.
Comisarul General al Gărzii Naţionale de Mediu, domnul Florin Diaconu, a declarat că atât Primăria Cluj-Napoca, cât şi Salprest Rampă vor răspunde pentru recuperarea deşeurilor depozitate ilegal – cei 172.000 de metri cubi – şi că au termen până la 15 iulie să aducă terenul la starea iniţială.
Citeşte şi:
