La prima şedinţă a Consiliului Consultativ pe tema gestionării deşeurilor în jud. Cluj au fost identificate următoarele soluţii: separarea deşeurilor la sursă pe trei fracţii (biodegradabil, reciclabil, rezidual), colectarea separată a acestor deşeuri, în zile diferite, implementarea sistemului PAYT (plăteşti-pentru-cât-arunci), tratarea fracţiei biodegradabile colectate separat, prin compostare şi/sau digestie anaerobă pentru producerea de biogas.
Totodată, reprezentanţii societăţii civile, ai operatorilor de salubritate şi reprezentanţi ai autorităţilor publice au identificat următoarele alternative la actualul sistem ineficient de management al deşeurilor: măsuri de prevenţie a generării deşeurilor, înfiinţarea unui Centru Comunitar de Reparare, Refolosite şi Reciclare, staţie de sortare şi tratare de tip MRBT (Material Recovery Biological Treatment), Responsabilitate Extinsă Individuală a Producătorului, optimizare industrială şi ecodesign, platformă temporară de sortare intermediară, recunoaşterea reciclatorilor informali şi integrarea lor în sistem prin oferirea unor locuri de muncă.
Soluţiile alternative au fost analizate la prima şedinţă a Consiliului Consultativ în vederea implicării societăţii civile în gestionarea deşeurilor în Cluj-Napoca şi a creşterii transparenţei decizionale, acesta fiind primul pas propus de organizaţiile neguvernamentale în petiţia „Soluţii durabile pentru gestionarea deşeurilor în Cluj Napoca” remisă autorităţilor publice în 17 iulie cu ocazia marşului celor 500 de romi şi a persoanelor solidare cu ei din Pata Rât spre Cluj.
La evenimentul organizat de Asociația Ecologistă Floarea de Colț cu sprijinul Formatest au participat reprezentanţi ai ADI Eco-Metropolitan Cluj, Primăria Cluj-Napoca, S.C ROSAL GRUP S.A, S.C Brantner Servicii Ecologice S.A, Centrul Raţiu pentru Democraţie, SOS (Societate Organizată Sustenabil), Fundaţia Zero Waste Europe, Zero Waste România, Asociaţia Ecologistă Floare de Colt şi experţi de mediu.
În prezent, din cauza lipsei unui angajament ferm din partea autorităţilor pentru implementarea unui sistem mai eficient de gestionare a deşeurilor, clujenii sunt nevoiţi să plătească în plus pentru serviciul de salubritate.
Societatea civilă implementează proiecte pilot de reciclare şi compostare în următoarele locaţii: La Terenuri (Mănăştur), Studium Green Campus (+600 apartamente) şi alte două locatii in process de evaluare, care să fie dezvoltate ulterior de către autorităţi.
În cadrul sedintei, au fost analizate toate punctele principale din petiţie cu prezentarea unor modele de succes din alte oraşe europene, s-au identificat obstacole şi soluţii la fiecare dintre acestea cu aplicare la nivel local.
Conform unui studiu recent, cea mai mare pondere în volumul de deşeuri generate de clujeni constă în deşeuri biodegadabile, în procent de 58%. Resturile alimentare şi alte materii organice nu generează doar un miros urât, ci şi metan şi levigat în rampele de gunoi. Acestea pot fi tratate prin digestia aerobă şi transformate în compost, îngrăşământ organic, care mai apoi poate fi folosit în afânarea solurilor în parcuri publice şi alte spaţii verzi, terenuri agricole, grădini comunitare sau în propria grădină. Astfel, nu doar se evită poluarea rezultată în urma producerii fertilizatorilor sintetici, ci se şi reduce cantitatea de gaze cu efect de seră (cauza încălzirii globale) eliberate în atmosferă, întrucât solul îmbogăţit cu îngrăşământ organic de tipul compostului captează emisiile de CO2. De asemenea, digestia anaerobă centralizată a materiei organice colectate selectiv este un proces eficient prin care se poate obţine biogaz.
La şedinţă s-a stabilit principial intensificarea eforturilor autorităţilor în informarea, conştientizarea şi educarea cetăţenilor prin campanii de informare cu focus pe separarea la sursă pe trei fracţii (biodegradabil, reciclabil, rezidual) şi pe compostarea deşeurilor organice/biodegradabile.
Mai mult, conform Brantner Servicii Ecologice S.A la nivel naţional nu exista încă un sistem de certificare al compostului, însă problema ar putea fi soluţionată în umătoarea perioadă sau certificarea poate fi obţinută în ţări vecine ca Ungaria. Un alt factor important analizat la şedinţă constă în implementarea noului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), care conform graficului iniţial ar fi trebuit lansat în urmă cu cinci ani, dar care, în continuare, potrivit reprezentanţilor autorităţilor, nu are o dată clară de demarare.
Reprezentanţii ADI Eco-Metropolitan au arătat deschidere şi susţinere pentru cea mai mare parte dintre soluţiile propuse, recunoscând capacitatea acestora de a îmbunătăţii SMID-ul după implementare sau de a crea un cadru alternativ optim pentru gestionarea deşeurilor până la lansarea SMID.
În ceea ce priveşte separarea la sursă, pe trei fracţii (biodegradabil, reciclabil şi mixt) principalul obstacol identificat este lipsa de informare a cetăţenilor alături de spaţiul insuficient pentru instalarea punctelor de colectare, cauzat şi de retrocedările abuzive de terenuri în spaţiul urban. Din perspectiva infrastructurii necesare, cel mai potrivit sistem identificat este cel format din trei pubele/tomberoane, pentru cele trei fractii, funcţional în numeroase oraşe, cu rată de peste 75% redirectare de la rampă şi care se poate încadra într-un spaţiu limitat. Alte acţiuni necesare implică îmbunătăţirea cadrului legislativ şi recompensarea asociaţiilor de proprietari de la blocurile de locuințe care produc compost în comun în mod organizat (utilizând compostul în spaţiile verzi dintre blocuri şi reducând astfel necesitatea de transport şi tratare). Ambii operatori de salubritate au fost de acord să ridice deşeurile separate, in zile diferite.
ONG-urile au reiterat importanţa vitală a recunoaşterii sistemului informal de reciclare şi necesitatea unor soluţii alternative care să susţină munca de colectare separată şi reciclare realizată de aceştia în cadru legal şi în colaborare cu ceilalţi actori implicaţi spre formalizarea sortării prin crearea de locuri de muncă.
Reprezentanţii mediului asociativ au primit susţinere pentru înfiinţarea unui Centru Comunitar de Reparare, Refolosire, Reciclare după modelul ecoparcului “Kretsloppsarken” din Gotenburg, Suedia, care ar putea aduce beneficii financiare considerabile Primăriei şi cetăţenilor prin reintroducerea în sistem a unor materiale şi resurse care altfel ar ajunge la rampa de deşeuri. Ecoparcul din Gothenburg educă cetăţenii în privinţa prevenţiei generării deşeurilor; reintroduce în sistem tot ceea ce poate fi refolosit dăruind o nouă viaţă deşeurilor şi sortează în scopul reciclării tot ceea ce nu poate fi reparat şi refolosit. Centrul de “minerit urban” Kretsloppsarken produce 1.2 milioane de Euro/anual în beneficiul municipalităţii Gothenburg.
Cetăţenii ar putea dona într-un astfel de parc produse, materiale de orice fel, de la materiale de construcţii, până la mobilier sau orice alt bun de care nu mai au nevoie. Acestea vor fi reparate dacă este cazul şi revândute la preţuri modice. Materialele de construcţie şi pentru renovări sunt o parte profitabilă a afacerii. Cheresteaua, cărămizile, obiectele sanitare şi ferestrele au o valoare mare la revânzare.
În ceea ce priveşte tratarea deşeurilor prin incinerare, persoanele prezente au concluzionat că o astfel de tehnologie ar bloca toate celelalte iniţiative menţionate mai sus. Incinerarea este extrem de toxică, costisitoare şi depăşită.
Tema următoarei şedinţe este tratarea fracţiei biodegradabile şi va implica pe lângă autorităţile locale, operatorii de salubritate, ONG-uri, fermieri, reciclatori cu experientă în compostare precum EcoBihor, distribuitori de tehnologie pentru compostare şi biogaz, grădinari urbani şi peri-urbani cu scopul de a creşte prin politici publice adecvate spaţiul pentru gradinărit urban. Urmează ca peste circa şase săptămâni să aducem la Cluj experţi internationali, dintre care îl menţionam pe Dr. Enzo Favoino, specialist cu o vastă experienţă în tratarea fracţiei biodegradabile la nivel european.
La şedinţa următoare, propunem, în afara participării funcţionarilor publici, şi implicarea decidenţilor politici din Primăria Cluj-Napoca şi din Consiliul Judeţean. Asociaţiile şi persoanele care doresc să se implice pe viitor în gestionarea deşeurilor oraşului pot comunica cu iniţiatorii Consiliului Consultativ via email info@zerowasteromania.org.
