Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) si Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) au solicitat Directiei Nationale Anticoruptie o serie de informatii publice referitoare la infiintarea si functionarea Serviciului de combatere a infractiunilor din justitie din cadrul acestei unitati de parchet, prin doua cereri in baza Legii 544/2001 pe care le-au transmis in data de 26 iunie 2019.
Serviciul de combatere a infractiunilor din justitie a fost creat in secret la inceputul anului 2014, s-a aflat despre el public in anul 2017 si a fost desfiintat dupa infiintarea prin lege a Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ).
Cele doua cereri transmise DNA au fost facute in contextul in care Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie face obiectul unor critici agresive din partea unor politicieni, magistrati, jurnalisti si ONG-uri, fara ca acestea sa aiba la baza o analiza fundamentata pe date si informatii concrete.
AMR si UNJR subliniaza ca SIIJ a fost infiintata ca urmare a unor probleme incontestabile privind anchetarea in trecut a judecatorilor si procurorilor, dosarele vizandu-i pe magistrati devenind veritabile mijloace de presiune indreptate impotriva lor.
Includerea in lege a unor garantii suplimentare, ce se regasesc in modul in care SIIJ este reglementata – criterii de selectie foarte ridicate, in cazul indeplinirii necorespunzatoare a atributiilor competenta revocarii procurorilor apartine Plenului CSM, mandat pe termen limitat de 3 ani, obligatia prezentarii anuale a unui raport catre Plenul CSM etc. –, reprezinta argumente serioase pentru mentinerea sectiei. Acestor argumente trebuie sa li se raspunda cu contra-argumente, deopotriva de puternice, bazate pe fapte si date concrete, nu pe slogane.
Din acest motiv, AMR si UNJR au demarat o serie de cereri de acces la informatii de interes public, pentru a afla cum a functionat serviciul similar existent in cadrul DNA, cum a fost infiintat si de ce, precum si cine erau procurorii care functionau in cadrul acestuia.
In concret, in prima cerere adresata DNA, UNJR si AMR au cerut sa li se comunice:
“1. Toate actele in baza carora s-a infiintat si a functionat Serviciul de combatere a coruptiei in justitie din cadrul Sectiei de combatere a coruptiei a Directiei Nationale Anticoruptie, impreuna cu expunerea de motive care a stat la baza infiintarii acestui serviciu.
2. Toate ordinele emise de procurorul sef DNA, procurorul sef al Sectiei de combatere a coruptiei din cadrul DNA si procurorul sef al Serviciului de combatere a coruptiei in justitie care au reglementat, modificat, operationalizat sau vizat activitatea acestui serviciu.”
In cea de-a doua cerere, UNJR si AMR au solicitat:
“1. Numele tuturor procurorilor care au functionat in cadrul fostului Serviciu de combatere a coruptiei in justitie, perioada in care au activat in cadrul acesteia, precum si vechimea, cat si gradul profesional al fiecaruia in momentul inceperii activitatii in cadrul serviciului.
2. Numele procurorilor sefi ai acestui serviciu, perioada in care au fost in functie si modalitatea prin care au fost numiti in functie, distinct pentru fiecare dintre ei, cu indicarea documentului de numire.”
In momentul in care vom primi raspunsurile de la DNA le vom face publice, dat fiind ca subiectul este de vadit interes public.
“Asistam de o buna perioada de timp la o campanie agresiva, bazata pe slogane si temeri, nu pe informatii si argumente factuale, avand ca tinta Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie. Am solicitat aceste informatii pentru a putea face o analiza comparativa obiectiva: care au fost garantiile de independenta a judecatorilor si procurorilor din trecut, atunci cand acestia au facut obiectul cercetarilor penale, si care sunt garantiile din prezent, asa cum ele exista in legile in vigoare. Daca se doreste reintoarcerea in acest trecut este esential, inainte ca orice decizie sa fie luata, sa avem o analiza comparativa obiectiva si exhaustiva a celor doua modele de organizare judiciara, atunci cand se pune problema anchetarii magistratilor.
In mod cert, nu vom mai accepta vreodata sa mai fim mintiti sau supusi presiunilor, nici sa mai fim anchetati pentru solutii, la fel cum nu vom mai accepta nici dosare deschise si tinute la sertar ani de zile ca mijloace de presiune impotriva magistratilor. Aceasta lupta pentru apararea independentei justitiei de orice tip presiuni, inclusiv din interior, ar trebui sustinuta de fiecare membru al CSM, ales in acest organism pentru a apara independenta justitiei in mod real, nu pentru a boicota aplicarea legii“, a declarat jud. Dana Girbovan, presedinte UNJR.
“Ca semn ca ne pasa de principiile statului de drept, de respectarea statutului judecatorilor si procurorilor, de drepturile fundamentale ale cetatenilor acestei tari, trebuie sa incetam sa sustinem generalitati, ocolind cu nejustificata incapatanare argumentele concrete care ni se pun in fata. Auzim ca Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) trebuie desfiintata pentru ca, de pilda, cum s-a afirmat ieri de catre un membru CSM, nu-i vede niciun beneficiu pana acum.
In primul rand, o instanta de judecata sau un parchet nu pot fi reduse la asemenea termeni.
In al doilea rand, faptul ca, in timp ce pentru SIIJ se cere o vechime ca procuror de 18 ani si grad de curte de apel nu constituie nici un “beneficiu”, prin raportare la faptul ca pentru DNA si, implicit, pentru Serviciu de combatere a coruptiei in justitie (SCCJ) din cadrul acesteia, era suficienta o vechime de doar 6 ani? Sau, faptul ca SCCJ a fost infiintat in secret, prin ordin al procurorului sef DNA, iar infiintarea si organizarea SIIJ sunt prevazute prin lege nu reprezinta niciun “beneficiu”? Faptul ca rolul Plenului CSM in numirile la SIIJ este stabilit, in mod transparent, prin lege si a fost salutat de Comisia de la Venetia nu reprezinta nici un “beneficiu”?
In al treilea rand, nu putem sa ne purtam de parca nu am auzit niciodata pana acum despre judecatori si procurori urmariti penal ani la rand si, apoi, achitati. Sau despre “mutarea actului de judecata din instante in spatiul public prin expunerea mediatica excesiva a persoanelor arestate preventiv, a scurgerilor de informatii repetate de la parchete, neurmate de anchete serioase si prin informarea incompleta a publicului in anchetele penale, fiind omise solutiile favorabile persoanelor acuzate”, de vreme ce acesta a fost unul dintre motivele care a determinat lansarea Memorandumului privind Justitia, votat in septembrie 2016 de peste 80% din instante.
Informatiile de interes public pe care le-am solicitat sunt necesare tocmai pentru o analiza comparata bazata pe fapte concrete, nu pe vorbe sau pe boicoturi“, a declarat jud. Andreea Ciuca, presedinte AMR.
UNJR si AMR vor face in continuare toate demersurile pentru a sprijini o dezbatere corecta si informata asupra problemelor sistemului judiciar, in scopul asigurarii independentei, responsabilitatii si profesionalismului acestuia.
