Replică după sabia lui Ştefan cel Mare, expusă la Câmpia Turzii

sabia lui stefan cel mareCu ocazia festivităţilor prilejuite de Zilele Municipiului Câmpia Turzii, Serviciul Cultural – Bilioteca “Astra” din cadrul Primăriei Municipiului Câmpia Turzii, organizează o expoziţie de arme medievale, constând în replici ale acestora.

ZIUA PORŢILOR DESCHISE-organizată la PALATUL CULTURAL “IONEL FLOAŞIU”, în perioada 16 – 17 august 2014, începând cu ora 13,00, dă posibilitatea tuturor doritorilor să viziteze expoziţia de arme medievale.

„Printre exponate se află şi legendara sabie a marelui domnitor al Moldovei-Ştefan cel Mare. Despre Ştefan cel Mare ştim cu toţii că a reuşit să domnească 47 de ani timp în care a dus 47 de lupte din care a pierdut doar una. A întemeiat, refăcut sau înzestrat peste 44 de mănăstiri şi biserici. Unul dintre cele mai preţioase obiecte rămase de la domnul Moldovei, este sabia sa. Sabia a fost primită de acesta după bătălia de la Vaslui din partea papei Sixt al VI lea, în semn de recunoaştere a rolului decisiv al Moldovei în apărarea creştinătăţii”, au spus organizatorii.

Conform acestora, sabia a fost realizată din oţel de Toledo, cel mai bun material existent în Evul Mediu pentru fabricarea armamentelor. Sabia prezentată în cadrul expoziţiei de arme medievale, este o copie după cea expusă la Putna.

„Mânerul în formă de cruce este împodobit cu stema Moldovei. Sabia care se află expusă la Topkapî are lungimea totală de 125 cm-lama de 102 cm, cu un mâner îmbrăcat în fir din argint împletit. Cântăreşte 2,5 kg. Mânerul sabiei se termină cu un buton aplatizat sub formă de disc, placat probabil cu aramă. Pe faţa superioară a discului apare inscripţia: „IO ŞTEFAN VOIEVOD” şi pe faţa interioară :” DOMN AL MOLDOVEI”, împreună cu semnul crucii pe ambele părţi. În cursul secolului al XVI –lea, sabia a ajuns la Istanbul la Muzeul Topkapî, unde este păstrată şi astăzi”, au mai spus organizatorii.

Există două variante distincte referitoare la modul în care sabia a părăsit Moldova. Conform uneia dintre ele, sabia a fost dăruită de Ştefan cel Mare sultanului, cu puţin timp înainte de a muri. În acest fel, Ştefan a dorit să recunoască meritele unui adversar redutabil.

Cea de-a doua legendă se referă la momentul pierderii sabiei la sfârşitul primei domnii a lui Petru Rareş, fiul lui Ştefan cel Mare, pentru că a încercat să redeschidă lupta cu Imperiul Otoman în anul 1538. Represaliile sultanului Soliman Magnificul, aveau să ducă la pierderea domniei şi la refugierea lui Rareş în Transilvania. Trupele otomane au impus ca domn al Moldovei pe Ştefan al V-lea, cunoscut ca „Lăcustă-Vodă”. Turcii au jefuit tezaurul Moldovei înainte de a se retrage, luând cu ei şi sabia lui Ştefan cel Mare.

Timp de 460 de ani, sabia nu a mai părăsit Turcia. Ea a fost expusă ultima dată în ţara noastră în iulie 2004, la Muzeul Naţional de Ară al României. Cu acestă ocazie, Guvernul Turciei a donat o copie a sabiei statului român. Copia sabiei lui Ştefan cel Mare, ea însăşi o operă de artă, a fost donată, cu prilejul manifestărilor ce au avut loc la 1 iulie 2004, Mănăstirii Putna de către Guvernul României.

Articole Noi