Prima ediţie a Festivalului Naţional de Literatură, FestLit Cluj 2014 a debutat astăzi.

Retro L'Amour

un concert, o poveste de arta muzicala dedicat muzicii anilor ' 80' 90 si prezent care se desfasoara in data de 27 Iulie 2024 la BT Arena, Cluj Napoca si reuneste artisti legende ale acelor vremuri.

Retro L'Amour, cluj24h.ro, știri din cluj
festival literatura

Prima ediţie a Festivalului Naţional de Literatură, FestLit Cluj are loc între 5 şi 7 octombrie 2014.

Este iniţiat de Uniunea Scriitorilor din România şi organizat de Filiala Cluj a USR.

Evenimentul reuneşte în inima Transilvaniei reprezentanţi ai celor 20 de filiale ale Uniunii Scriitorilor.

Timp de trei zile, Clujul va fi capitala scrisului românesc.

Programul cuprinde Ronduri de gală ale scriitorilor, lecturi publice, dezbateri pe teme la ordinea zilei.

Anul acesta: Revistele literare de azi pentru mâine, un Desant scriitoricesc în facultăţi, colegii, licee, biblioteci, lansări de carte-maraton, recital poetic etc.

Se va acorda Marele Premiu al Festivalului de către un juriu care alege câştigătorul dintre nominalizările deja anunţate de cele 20 de filiale ale USR.

Prima ediţie a Festivalului Naţional de Literatură, FestLit Cluj.

Festivalul urmăreşte două ţinte de importanţă egală:

pe de-o parte, crearea unui spaţiu de enunţare propice dialogului şi dezbaterilor pe teme de stringentă actualitate pentru breasla scriitoricească;

pe de altă parte, atragerea în acelaşi spaţiu a unui număr mare de beneficiari (cititorii).

De anvergură naţională şi gândit ca manifestare deschisă spre marele public, FestLit Cluj speră să contribuie substanţial la îmbunătăţirea imaginii scriitorului în cetate, la o mai bună cunoaştere şi apreciere a literaturii române contemporane, la diversificarea mijloacelor şi metodelor de promovare a lecturii.

De însemnătate indiscutabilă pentru împlinirea acestor deziderate este parteneriatul cu Festivalul Internaţional de Carte Transilvania.

Programul FestLit Cluj 2014.

Prima ediţie a Festivalului Naţional de Literatură, FestLit Cluj Duminică, 5 octombrie.

ora 11-13 (la Muzeul de Artă Cluj-Napoca) – Deschiderea festivă;

Rondul de gală al scriitorilor invitaţi.

ora 17,30-21 – (la Centrul de Cultură Casino, Parcul Central) – Lectură publică/Recital: „Microfonul vă aparţine”

Luni, 6 octombrie

ora 10 (în Aula Magna a Universităţii Babeş-Bolyai) Festivitatea de decernare a titlului de Doctor honoris causa al UBB scriitorului Antonio Lobo Antunes (Laudatio: Ruxandra Cesereanu)

            – program alternativLa pas prin centrul vechi al Clujului. Ghid: Lukács Jószef (redactor la revista Apostrof)

ora 16: (în Aula Magna a UBB) COLOCVIUL NAŢIONAL: Revistele literare de azipentru mâine. Moderator. Ruxandra Cesereanu.

Momente aniversare: Steaua 65, Apostrof, Poesis, Euphorion 25.

Prima ediţie a Festivalului Naţional de Literatură – Dezbatere.

Participă, alături de revistele „clujene” (Steaua, Tribuna, Apostrof, Echinox,Helikon, Mişcarea literară, Nord literar, Poesis, CaieteSilvane etc.),

reprezentanţi ai celor mai importante reviste din ţară: 

România literară, Viaţa Românească, Ramuri, Luceafărul de dimineaţă, Convorbiri literare,

Arca, Ateneu, Dacia literară, Orizont, Vatra, Familia, Discobolul, Euphorion, Argeş,

Conta, Alpha, Ex Ponto, Observatorul cultural, Contemporanul, Cultura, Dilema veche, Vatra veche etc.

ora 16, (în Sala Popovici a Facultăţii de Litere): Întâlnire cu Gabriela Adameşteanu şi Florina Ilis (amfitrion Călin Teutişan).

Marţi, 7octombrie.

între orele 10 şi 12,30 – desant scriitoricesc/momente de literatură la Facultatea de Litere (amfitrion: Corin Braga);

Departamentul de Jurnalism al UBB (amfitrion: Elena Abrudan), Colegiile/Liceele Bariţiu, Bălcescu, Coşbuc, Eminescu, Avram Iancu, Racoviţă, Şincai, Seminarul Teologic Ortodox, Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”.

ora 14,30-17,30 – (în Piaţa Unirii), Scriitori pe scenă: lansări de carte – maraton pe scena Festivalului Internaţional de Carte Transilvania.

17,30 – 18,30 – Lansare de carte Răzvan Voncu (O istorie literară a vinului în România) cu degustare de vinuri şi Vernisajul Salonului de toamnă al scriitorilor plasticieni ai Filialei Cluj a USR (pavilion Piaţa Unirii)

ora 17 – Întâlnire cu Nicolae Manolescu la Colegiul studenţesc de performanţă academică (amfitrion Ilie Rad)

ora 18,30 – (Piaţa Unirii) decernarea Marelui Premiu al FestLit Cluj 2014 şi a Marelui Premiu al Festivalului Internaţional de Carte Transilvania

20-21,30 – Nocturna „Rostirea poetică (Recital de închidere a Festivalului de Literatură pe scena Festivalului Internaţional de Carte Transilvania) şi/sau la Muzeul Etnografic al Transilvaniei)

Oaspeţii primei ediţii FestLit Cluj sunt:

Nicolae Manolescu, Varujan Vosganian, Gabriel Chifu, Gabriela Adameşteanu, Adrian Alui Gheorghe, Corneliu Antoniu, Aurel Maria Baros,

Mircea Bârsilă, Iulian Boldea, Leo Butnaru, Dumitru Chioaru, Rita Chirian, Dan Mircea Cipariu, Gabriel Coşoveanu,

Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Vasile Dan, Mircea A. Diaconu, Traian Dobrinescu, Gellu Dorian, Marian Drăghici,

Horia Gârbea, Ioan Groşan, Irina Horea, Silvia Kerim, Nicolae Leahu, Ion Bogdan Lefter, Adrian Lesenciuc, Riri Manor, Ioan Mateuţ,

Mircea Mihăieş, Angelo Mitchievici, Ioan Moldovan, Nicolae Oprea, Aurel Pantea, Sebastian Reichmann, Gheorghe Schwartz,

Nicolae Spătaru, Cassian Maria Spiridon, Peter Sragher, Victor Gh. Stan, Liviu Ioan Stoiciu, Arcadie Suceveanu, Traian Ştef,

Petre Tănăsoaica, Virgil Todeasă, Cornel Ungureanu, Ioan Radu Văcărescu, Radu Voinescu, Răzvan Voncu.

Vor fi însoţiţi la Desant de clujenii.

Irina Petraş, Elena Abrudan, Horia Bădescu, Mariana Bojan, Ştefan Borbély, Ioana Bot, Hanna Bota, Corin Braga, Constantina Buleu, Dumitru Cerna,

Ruxandra Cesereanu, Doina Cetea, Ion Cocora, Ion Cristofor, Constantin Cubleşan, Mariana Gorczyca, Săluc Horvat,

Vasile Igna, Florina Ilis, Laszlo Alexandru, Gabriela Lungu, Radu Mareş, Rodica Marian, Virgil Mihaiu, Nicolae Mocanu, Ion Mureşan,

Marcel Mureşeanu, Mircea Muthu, Olimpiu Nuşfelean, Gheorghe Pârja, Ovidiu Pecican, Mircea Petean, Ioan Pintea, Ion Pop, Mircea Popa,

Ioan Pop-Curşeu, Adrian Popescu, Ilie Rad, Aurel Rău, Daniel Săuca, Călin Teutişan, Sanda Tomescu-Baciu, Alexandru Vlad, Mircea Vaida-Voevod, George Vulturescu.

Vor lansa cărţi noi, pe scena Festivalului Internaţional de Carte Transilvania:

Gabriela Adameşteanu, Adrian Alui Gheorghe, Carmen Elena Andrei, Adriana Babeţi, Iulian Boldea, Gabriel Chifu, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache,

Mircea A. Diaconu, Traian Dobrinescu, Gellu Dorian, Marian Drăghici, Horia Gârbea, Săluc Horvat, Silvia Kerim, Ion Bogdan Lefter, Nicolae Leahu, Adrian Lesenciuc,

Riri Manor, Angelo Mitchievici, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, Gheorghe Pârja, Sebastian Reichmann, Gh. Schwartz, Peter Sragher, Victor Gh. Stan,

Traian Ştef, Cornel Ungureanu, Răzvan Voncu, Varujan Vosganian.

La Salonul de toamnă al scriitorilor plasticieni vor expune:

Mariana Bojan, Florica Bud, Doina Cetea, Ion Cristofor, Constantin Cubleşan, Rodica Frenţiu, Maria Pal, Irina Petraş, Laura Poantă, Rodica Scutaru-Milaş, Aura Schussler, Flavia Teoc

Juriul FestLit Cluj 2014: 

Dan Cristea, preşedinte, Gabriel Coşoveanu, Mircea A. Diaconu, Nicolae Leahu, Mircea Mihăieş, Irina Petraş, Răzvan Voncu, membri.

Prima ediţie a Festivalului Naţional de Literatură – Nominalizaţi: 

Gabriela Adameşteanu, Mircea Anghelescu, Adriana Babeţi, Mircea Bârsilă, Andrei Bodiu, Ştefan Borbély, Dumitru Brăneanu, Gabriel Chifu,

Margareta Curtescu, Titi Damian, Luminiţa Dascălu, Marian Dopcea, Dinu Grigorescu, Ioan Holban, Ion Mărgineanu, Viorel Mureşan,

O. Nimigean, Roxana Râbu, Eugen Suciu, George Şovu.

Prima ediţie a Festivalului Naţional de Literatură, cluj24h, uniunea scriitorilor, știri din cluj
Prima ediţie a Festivalului Naţional de Literatură, cluj24h
emil boc, Oana Boc, cluj24h
Prima ediţie a Festivalului Naţional de Literatură, varujan vosganian, cluj24h.ro

Citește mai multe din rubrica „Divertisment și timp liber”.

3 COMENTARII

  1. DRUMUL ÎN NEFIINŢĂ – DRAGGED INTO NONENTITY
    Gheorghe Apetroae, Sibiu
    Nepăsător, de ne-nceput adânc pătruns
    un şarpe azuriu din El ieşind, tevrei stăpân
    pe cerul erelor ce azi le vezi cum pier
    pe drum, în jocul tău cu libertatea lor…

    Nerăbdător de dor şi de înşelăciuni
    apui o stea – recif din tot al ei cuprins,
    ştiind s-apuci pe pajiştea-I albastră, sfinx
    cu vreri în duh – nevreri, pe un deşertic drum…

    Din ne-nceput îl urci, tot să-l cobori
    spre trupul ei- netrup de crise amintiri,
    făclia eritrină-a sângelui carnal celest
    în game de lumini, din care-ai glăsuit…

    Rămas îi eşti o nesfârşită fire altei zile reci,
    purtat de cerul alb…, sub cruce aşteptat,
    nelocul locului ţi-l înconjori zelos
    cu împărţirea clipelor din ultimul răvaş…

    Şi scoli toţi zorii alunii din dulce somn,
    din vlaga sânilor de stea tot mai albaştri –
    tăcerea raiului cuprinsă-n rotunjimi
    cu freamătul dorinţei astrei alabastre.

    Sub râna cerului, sub vălu-I boraciu
    revii cu ea în vis, de un alt vis păzit
    să poţi din nou visa pe ultimul tău drum
    la îngerii copilăriei care n-au murit…

    Trimiţi clepsidra rece la-ntâlnire plină
    şi-i muţi din loc în loc nisipu-n scurte rugi
    în nicăieri şi-n Totul, hăruit, să-ncânţi
    cu stele-zei, viaţa ta de nefiinţă-nfrântă…!

  2. Literatura: Iustin Panţa şi “ OBIECTELE SIMPLE”,
    Eseu – Gheorghe Apetroae, Sibiu
    Poetul sibian Iustin Panţa a plonjat în mijlocul şi sub privirile generaţiei de poeţi optzecişti, din Mathesis-ul lui Constantin Noica cu similitudini între lucrurile – obiecte simple şi teza bucuriilor simple, în plin curentul literar postmodernist. Îl găsim în plutiri angelice şi în deplină siguranţă în cerul versurilor sale, simple şi glaciale, cu multe reflexii arhetipale, alături de puţinii poeţi contemporani consacraţi principial acestui curent neoexpressionist, fără a dezamăgi prin deconstrucţiile sale stilistice cu obiectivări livreşti, reuşind, în schimb, aşa cum reuşise predecesorii postmodernismului literar, precum Charlles Baudelaire, Stephane Mallarme, George Bernard Shaw, Allan Edgar Poe, Arthur Rimbaud, Paul Valery, Guillaume Apollinaire, Ihab Hasan ş.a, să trăiască şi să gândească într-un alt registru poetic, decât cel classic. Iustin Panţa, boemul cu ţigara mereu în mână şi taciturn, vibra necontenit pe adîncimile din lăuntricul cu principii literare în cavalcade de aritmii şi în simbioze, până la contopirea eufonică cu revelatul şi nontemporalitatea ontologică a universalului… Va spune, dar, în context, poetul Panţa: “Numai lucrurile simple nu dezamăgesc niciodată”.
    Cu un liant ivănescian consistent în ironie şi paradox, furnizat în permanenţă de Mircea Ivănescu, în jurul şi în spiritul căruia poetul se găsea frecvent, mixajul textualizat împărtăşit – în poemele sale – cu spovedaniile în euritmii disonante ale magistrului, Iustin Panţa este present şi participă la renaşterea postbarocă a poeziei pe filiera postmodernismului hedeggearian şi Freudian.
    El, diseminând, în acelaşi timp, în zonele expresionismului literar, multe din platitudinile expresiilor nonvalente, formele naraţiunii deconstruite , va marca prin indiferenţa de stilistica clasică, metafizica literaturii individuate într-o poezie cu amprentă livrescă şi dorită a fi extrapolată în social, spre a fi descifrată în mediile încă obscure, sociale: “fereastra prin care priveam lumea indiferentă trecând prin faţa porţii”.
    Obiectul mişcat este adus din orizontul ontic al obiectivizării în cel al negândirii şi al negării interioare “după-amiezile când coboram fără să mă gândesc la nimic”, dar şi încifrând, cu o iscusinţă ingenuă în simplitatea versificată, principii substanţiale cu formulari meristemice, esenţe din care emerg condiţiile altor tendinţe literare determinante în reacţia poetului apofantic învolburat, împresurat de iluminare şi devenit un locatarul indus şi persuasiv, ne-voit al bestiarului şi al nihilismului nietzscheian, al neantului derridean cu referenţial stenic: “casa umbrită în care dormeam dimineaţa până târziu”. În discursul său poetic se regăsesc termenii ecuaţiei stilistice şi se identifică facil meniscurile eluviilor livreşti consistente, juxtapuse într-un spaţiu lingvistic ce disonează cu cel clasic, diseminând cuvintele gândite ale iubitei în expresiile condiţiei sociale la momentul epistemic al asocierii în dezechilibre ontice: “ O singură dată gândisem la vorbele ei”. Vocaţia predilectă a poetului este aceea de a parodia în texte, asemenea lui Mircea Ivănescu în deconstrucţia unor conţinuturi, în expresie ternă, spre a stârni şi amplifica contrastele existenţenţiale, dezechilibrul dintre nihilismul geanni-vattimoean – cu negarea naturii stărilor existenţiale din cotidianul viciat husserlian şi linia comportamentală a neîncrederii lyotarde a poetului în creaţia sa literară asonantă cu inducerea sevrajului… ”Nu mă interesează. Oamenii vor să se drogheze”. Sublimatul simplităţii faptelor omului simplu neobiectivate metaforic sunt cele narate în versurile poetului sibian, cel cu o fizionomie mesianică şi cu o anvergură literară naţională, arhitectul construcţiilor simple arte-facte în poeme şi toţi pot fi beneficiarii obiectelor sale – lucruri simple, obiecte vitalizate cu valori lavelliene, mişcate într-un dialog axiologizat. Poezia se reformulează cu întreaga generaţie optzecistă, simplu imaginată şi obiectiva-tă identificată şi cu sufletul mare naţional, Iustin Panţa, un intelectual model în breasla scriitoricească, un promotor nedeterminat al confluenţelor şi armoniilor culturale în România, o ţară, una în eternitate şi numai Una şi nu atomizată în spaţii multiculturale – “spaţiu geo-cultural de afinitate congenială”, aşa cum încearcă să le inculce poporului roman transilvan “rezistenţa prin cultură şi a interiorizării” , “ retragerii în ontologie” , etnocentrismul, unii potentaţi literali, pretinşi elitişti, fie ei chiar şi clujeni, cu atitudini comerciale şi pseudoistoriste confuse, cei care “miticesc” cu vădită insolenţă şi cu o incredibilă perseverenţă, pe scriitorii români care, zic aceştia, nu ar face parte din spaţiul cultural transilvan??!! “ Sunt atâţia bani în lumea asta şi atâtea feluri de-ai obţine.”… Asistăm la mai mult, la o atitudine expresivistă spre o împlinire viscerală de similarităţi stilistice în disonanţe cu tendinţe post – postmoderniste, la o fracturare esenţială, de stil în versificaţie, în manipularea principiilor literare pe care le reformulează simplu pentru a copleşi şi fascina, prin inducerea valorii poetice în monocordul asonanţelor nonaxiologice şi neexegetice…: ” Eu mănânc o prăjitură, beau un suc, merg, adică, pe drumul drept.” Reiterăm, din nou, la Iustin Panţa o metafizică a fiinţei în acceptare mundană, în simplitatea abordării versificaţiei, nehermeneutică, rectă genomic de către poetul dandy, pentru o dominantă constantă în relativizarea contrariului : ” Sunt o fiinţă liniştitoare, nu crezi? Sunt un om simplu, liniştit. Desigur, minţea”…Taciturn şi cu ideea simplităţii lucrurilor, încredinţat, acesta, pe filiera posmodernă a nihilismului heideggerian orientată în negare, ştie a nega monismul şi universalizarea. Poetul îşi începe dialectica simplităţii lucrurilor simple cu vectorizarea liniştii propriului eu, în contrast cu liniştea metafizică, prin demantelarea poeticii de standardizarea rigidă, de dogmatismul literar. “ Liniştea nu este deloc un lucru simplu,….”. Ieşirea poetului din ambiguităţile atmosferei terne şi pătrunderea triumfală în cadrul larg al templului modernităţii în sipet cu teza filosofului german Jurgen Habermas “aşa cum am crezut mai demult/ uneori simţi cum cade ceva de la o înălţime imensă / în tine un obiect despre care nu ştii nimic”prin psihologia funcţiei fatice a zilelor fruste în maturitatea devenirii în idealismul kantian ale cărui paradigme li se reuşeşte configurarea cu dimensiunile raţionalităţii apocaliptice : “şi în liniştea aceea aştepţi bubuitul care să însemne/ sfârşitul căderii.”. Nu este o negare a imposibilului, ci o acceptare antitetică conştientă a existenţei posibile în omniscienţa infailibilului genezic, în fluxurile creaţiei conştiente : “ Înălţimea este nebănuită” Ipostaza : timp present, un cronos ontologic, esenţă a sufletului şi ideie a existenţei unui adevăr obiectiv subiectivat în sustentaţie cu visele ieşirii din gravitaţie “obiectul se mai află mult timp în cădere, ţinându-te încordat” este o reproducere fenomenologică a destinului fiinţial pe un defileu aletheic cu sens parmenidian în stereografie katharsisă: “Cu puţină şansă ai putea să uiţi”. În timpul mitic al cosmicului ontofanic asistăm la evanescenţa creaţiei panţiene: “Nimeni nu ne-a simţit lipsa nici prezenţa.” Nevorbind despre sine, poetul ecstaziază în spaţiile perspectivale dincolo de existenţă, în simboluri, simplifică şi banalizează substanţa primară a creaţiei, principiile şi sensurile fiinţiale considerându-le hilare şi compensatorii: “ Ne gândim la preocupările simple, casnice sau de sfârşit de săptămână, când, poate, vom ieşi câteva ceasuri la aer curat, să fumăm mai puţin.” … Asistăm la o luptă fictivă, pusă sub lupa lirismului lingvistic, la o întoarcere a totului holistic la sensurile simplităţii, a poetului la ludism prin destructuralism, spre bestseller, pentru a le banaliza şi eluda cu obiectele sale simple, mişcate facil în intenţia de pierdere a luptei lungi de către eul gânditor aureolat în deconstrucţie ideatică şi axiologică, de transcendentalul creaţiei, într-o poetică a spaţiului lingvistic ce oripilează cu simple reconstrucţii canonice auctoriale substituite de adevărate colaje estetice tzaristice din fracturări euliterare:“… Spunem cuvinte obişnuite, ca în primele clase de şcoală, când copiii învaţă despre subiect şi predicat şi dau exemple de propoziţii: Calul paşte iarbă pe deal. Oamenii se întorc de la câmp.” … Se constituie această atitudine într-o sfidare a sensurilor din cuvinte şi o livrare de panteisme în tropii ideilor – imagini, într-o metafizică a uitării întâmplării iconice bachellardiene??? “ Sau atâtea altele /aşa cum am dat uitării întâmplarea din gară” . Refugiul este evenimenţial, timp al sosirii iluziei în clipă, flou al fluxului neoexpressionist postmodernist, “ în maniera Virginiei Wolf sau a lui James Joice “când am sosit prea târziu la peron, trenul plecase”, o disperare a negării cunoaşterii valorii realului “şi făceam cu mâna cuiva nevăzut.”, pentru o eludare a postmodernismului în literatura română estetizată (Alexandru Ştefănescu).
    Asistăm la o detaşare de realism, în asteptarea imaginară a creaţiei bachelardiene cu implicaţii panteistice sinecdoce în dualitate holistică: “din tren nu ştiam ce mână îmi răspunde sau dacă îmi răspunde vreuna”.. În resentiment se sfidează şi se simplifică, precum uitarea, cronia categorial – psihologică a trecerii, fibraţiile discursului postmodernităţii: “Nici uitarea nu este deloc un lucru simplu.” … Şi pentru că Iustin Panţa, poetul obiectelor simple, mişcate, cel pe care l-am cunoscut bine în activităţile Cenaclului literar al revistei ”Euphorion” de la Sibiu, deşi de profesie inginer, se releva, dominând constant şedinţele cenaclului, ca un literat desăvârşit, am considerat că trebuie să încerc un exerciţiu de demontare a liniei sale literare, câte puţin, din mecanismele simple ale creaţiei sale, pentru a constata că substanţa poeziei sale se constituie monolită prin contactele ingénue ale ansamblurilor literare, tributare liniilor specifice postmoderne, cu liantul simplităţii cuvintelor, dar fără a fi totul reductibil la postmodernism, şi pentru a asista, în acelaşi timp, în creaţia poetului Iustin Panţa, la constanţa viziunii sale de nealiniere la oricare din curentele literare ale sfârşitului de secol 20.
    Asistăm la Iustin Panţa la o ieşire din tiparele lirismului şi la o despărţire ireversibilă de impressionismul clasicizat prin destrucţia universaliilor şi obiectivarea acestora în simplitate, la o depărtare facilă şi evidentă de demitizarea materială şi ideatică, până la persiflarea esteticii clasice a literaturii, în alinierea sa la metaexpresionismul promovat în autoreflexii de deconstrucţie a canoanelor estetice ale iluminismului şi raţionalismului, de bricolarea informaţiei – atât de evidentă la Iustin Panţa, ca şi la John Fowels, Julian Barnes, David Foster Wallace, Paul Auster, la o dezobiectivare ideatică pozitivistă a naturalismului prin filiera neopozitivistă a Cercului de la Viena, la T.S. Kuhn, David Bohm, Ludwig Wittgenstein, H. Smith, J. Derrida, J.F. Lyotard, G. Watimo, Richard Rorty, Daniel Bell , Alvin Toffler ş.a. în ecuaţiile exerciţiul ui literar-filosofic al mişcării literare postmoderniste de depăşire a trecerii prin structuralismul cu formulări behavioristic – radicaliste, pe care Iustin Panţa a ştiut să-l soluţioneze şi să se impună exponenţial în literatură, în preascurta sa existenţă ampretată cu talent poetic autentic şi abordată cu reală competenţă.
    Bibliografie:
    ¤ – Panţa, Iustin, Obiecte mişcate, vol. I şi vol. II, scriitori români,Editura VINEA, Buc, 2003;
    ¤ – Mihăilescu, Clementina, Journal of Romanien Literary Studies, Vol. 8, pag. 915-921, Gheorghe Apetroae – poems from the perspective of the connotations specific to cultural imagology;
    ¤ – Postmodernism – concept, Wikipendia, enciclopedia liberă;
    ¤ – Callinicos, Alex., Against Postmodernism: A Marxist Critique (Cambridge: Polity, 1999) ;
    ¤ – Apetroae, Gheorghe, Postmodernismul lui Mircea Ivănescu, Revista „Oglinda literară”, 2013 şi revista Certitudinea, 26.08.2016;
    ¤ – Apetroae, Gheorghe, ADRIAN GRAUENFELS: ” NEVOIA DISONANŢEI” şi „DUPĂ PARADIS”, comentariu , revista Certitudinea , 28.09.2016;
    ¤ – Apetroae, Gheorghe, Postmodernismul lui Mircea Ivănescu, Oglinda literară, 2014, revista Certitudinea, 26.08.2016;
    12q]¤ – Lyotard, Jean – Francois, La condiţion post-moderne, Paris, Minuit, 1988;
    ¤ – Borbely, Ştefan, APOSTROF, anul XXVII, nr. 10 (317), De la Goga la postmodernism;
    ¤ – Vattimo, Geani, Sfârşitul modernităţii, nihilism şi hermeneutică în cultura postmodernă, Editura Pontica, 1993;
    ¤ – Tiutiuca, Dumitru, Postmodernismul, revista Limba Română nr. 1-3, anul XVI, 2006.

Comentariile sunt închise.

Articole Noi

Tunsoare sau aranjat GRATUIT

La fiecare programare pentru vopsit sau decolorat, te așteaptă un cadou: tunsoarea sau aranjatul GRATUIT! 💇‍♀️💖 📞 Sună acum la 0754458985 pentru detalii și

vopsire gratuită cluj, allure clinique de beaute, cluj24h.ro, decolorare păr cluj, vopsire păr cluj