Într-un interviu acordat site-ului Presa Locală vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, social-democratul Ioan Oleleu explică blocajul instituţional din fruntea judeţului, care a determinat diminuarea finanţării unor proiecte foarte importante pentru comunităţiile de pe văile Arieş şi Someş, proiecte care generau locuri de muncă.
Oleleu mai face şi un scurt bilanţ al mandatului său şi aminteşte câteva proiecte de suflet.
Reporter: Sunteţi de aproximativ trei ani în fruntea Consiliului Judeţean Cluj, o perioadă tulbure pentru instituţie. Dacă faceţi un bilanţ administrativ sau mai direct un sumar al investiţiilor din judeţ care au îmbunătăţit viaţa clujenilor, ce aţi aminti?
Ioan Oleleu: Sunt câteva proiecte la nivel judeţean extrem de importante pe care le-am susţinut, le-am finalizat sau sunt în curs de finalizare: construcția Halei AgroAlimentare din Câmpia-Turzii, alimentarea cu apă a localităţilor Aiton, Văleni, Rugăseşti, Saula, Nearşova, Beliş, Bălceşti, Berchieșu, Soporu de Câmpie, Curtuiușul Dejului, Hodaie, Hagău, Iacobeni, construcția podurilor peste Valea Lujerdiu, extindere a rețelei de alimentare cu apă din localitatea Sucutard, lucrări la sistemele de canalizare din localitățile Iclod, Livada, Izvorul Crișului, Gărbău, Frata, Fizeșu Gherlii, Triteni, Poieni, lucrările de alimentare cu apă și canalizare în comuna Mintiu Gherlii.
Drumurile judeţene şi comunale au fost priorităţi ale mandatului meu. Am susţinut lucrări de modernizare sau reabilitare ale drumurilor: DC 18 – Valea Caldă – Geaca, comunal Sâncraiu – Brăișoru – Hodișu, DJ 107 N Băișoara – Valea Ierii, DJ 109 B Fundătura – Cornești, DJ 108 C Mănăstireni – Călata, DJ 107 N Gura Râșca – Someșu Rece, DJ 172F – Gherla – Mintiu Gherlii – Mica, DC 121, DC 135 din comuna Izvorul Crișului , DC 12 Unguraș – Darot, DJ 103 N Șaula – limita județului Sălaj, DJ 107 Pruniș – Săliște, DJ 107M Buru-județul Alba, 109D Jucu-Vișa-Sic, drumul comunal Turea – Cornești, drumurile comunale din Apahida, Cojocna, Boju, Chiuieşti, Finişel, Cara, Sânmărtin, Viişoara, Aiton, Nireş, Panticeu, Palatca, Negreni, Râşca, din municipiile Câmpia Turzii, Turda, Dej, Huedin, Gherla.
De asemenea am mai pus umărul la repararea podului peste râul Arieș pe drumul comunal Câmpia Turzii – Ploscoș, reabilitarea podurilor peste Valea Olpret, modernizarea străzilor, alimentarea cu apă și modernizarea stadionului din localitatea Cămărașu, modernizarea drumurilor și extinderea canalizării din comuna Jichișu de Jos.
În calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj am fost unul dintre cei mai mari susţinători ai refacerii infrastructurii agricole de pe raza judeţului Cluj, promovând implementarea unui sistem modern de irigaţii în zonaTurda-Câmpia Turzii. Nu aş vrea să omit nici de finalizarea lucrărilor de reabilitare a staţiilor de epurare din Cluj-Napoca, Huedin şi Gherla sau de inaugurarea subunităţii de pompieri şi SMURD de la Mociu.
În zona de munte a judeţului am întreprins demersurile necesare în vederea înfiinţării unei subunităţi de pompieri şi SMURD, care deserveşte comunele Beliş, Rîşca, Mărişel, Călăţele şi Mărgău.
Reporter: Aţi susţinut alături de colegii dvs. social-democraţi două proiecte extrem de importante pentru comunităţiile de pe Valea Arieşului şi Someşului: finanţarea abatorului de la Iclod şi centru de colectare a legumelor și fructelor din Câmpia Turzii. Cine pune sub semnul întrebării finanţarea acestor proiecte?
Ioan Oleleu: Populismul şi demagogia consilierilor liberali din cadrul Consiliului Județean Cluj pun sub semnul întrebării realizarea celor două proiecte asumate de administrația județeană încă din anul 2012, din perioada guvernării Uniunii Social-Liberale.
Noua majoritate liberală din Consiliul Județean a decis să reducă finanțarea acestor proiecte, fondurile destinate fiind insuficiente pentru a începe procedurile de achiziții de servicii de proiectare și de execuție. Este o vendetă politică, pe care nu o înţeleg, cât timp blocarea acestor investiţii înseamnă stoparea creării unor noi locuri de muncă şi dezvoltarea comunităţiilor adiacente.
Membrii majorității din Consiliul Județean au decis să constituie un fond de rezervă de 3,5 milioane de lei, însă cele două proiecte au suferit diminuari drastice: În cazul Centrului de colectare a produselor agricole, a fructelor şi legumelor din Câmpia Turzii, prevăzut iniţial a fi finanţat cu suma de 1.000.000 de lei, procentul de tăiere a fondurilor este de 75%, de la 1.000.000 de lei la 250.000 de lei (studiul de fezabilitate a fost deja aprobat, la fel ca şi indicatorii tehnico-economici ai acestei investiţii, în mod firesc ar fi trebuit să se treacă la organizarea licitaţiei pentru proiectul tehnic şi execuţia pe un sistem de tip credit furnizor dar suma rămasă nu ne permite acest lucru) situaţia prezentându-se în mod similar şi în cazul Unităţii de abatorizare, tranşare şi livrare a cărnii din Iclod, procentul de tăiere fiind tot de 75%, de la 1.000.000 de lei la 250.000 de lei (şi în acest caz studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici au fost deja aprobaţi de forul administrativ judeţean)!
Reporter: Şi extinderea parcului TETAROM I a rămas în aer…
Ioan Oleleu: Aşa este, noua majoritatea a ajuns să joace politic şi finanțarea extinderii Parcului Industrial Tetarom. Practic pentru extinderea Parcului Industrial Tetarom I, Consiliul Județean ar fi trebuit inițial să aloce suma de 2,5 milioane de lei, însă au fost alocate doar 1,5 milioane de lei.
Aici inconştienţa unor politicieni fără raţiune şi conştiinţă poate duce la situaţii extrem de grave, în contextul în care pericolul de alunecare a dealului din zonă, este iminent, neexecutarea lucrărilor de consolidare împiedicând construcţia Halei 2 din proiectul de extindere a Parcului Tetarom 1, punând în pericol grav şi alte investiţii finanţate din fonduri publice. Mai mult decât atât nefinalizarea până la sfârşitul anului 2015 a lucrărilor prevăzute în acest proiect cu finanţare europeană va duce la obligarea Consiliului Judeţean Cluj de a returna întreaga finanţare europeană primită prin acest proiect…
Reporter: Care este stadiul proiectului de dezvoltare a infrastructurii de transport intermodal pentru pasageri şi marfă la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca? S-a discutat destul de mult în acest an pe acest proiect…
Ioan Oleleu: Proiectul este evaluat la 71 de milioane de euro, din care pentru 85% este finanţare din fonduri europene, cofinanţarea de 15% trebuie asigurată însă de instituţiile partenere: Consiliul Judeţean Cluj, Primăria Cluj-Napoca, Primăria Apahida, SN CFR şi Ministerul Transporturilor.
În acest moment, nu toţi partenerii şi-au asumat integral contribuţiile financiare din proiect, mai mult decât atât în acel acord de asociere lipseau multe avize tehnico-economice necesare. Nu puteam să semnez cererea de finanţare minţind Comisia Europeană!
De vină pentru această situaţie sunt în primul rând consilierii liberali care au blocat activitatea Consiliului Judeţean Cluj prin dorinţa lor acerbă de a pune mâna pe putere. Se pare că agenda politică a domnului Seplecan a fost mai importantă ca respectarea promisiunilor comune cu ajutorul cărora USL a obţinut încrederea clujenilor, a câştigat alegerile locale în 2012…
Reporter: Nominalizaţi o realizare importantă din ultimele luni, din mandatul dumneavoastră şi un proiect de viitor
Ioan Oleleu: Una dintre cele mai important realizări ale instituţiei CJ Cluj, la care mă bucur că mi-am adus aportul este redeschiderea producţiei de branzeturi a Fabricii de la Ţaga, ca urmare a acordului semnat de FrieslandCampina Romania şi Fabrica de Brânzeturi Transilvania, care s-a nascut din asocierea dintre AgroTransilvania Cluster şi Cooperativa Agricolă Someş Arieş, prin acest proiect, reuşind să ducem mai departe reţetele şi tradiţiile clujene, într-un mod durabil pentru Cluj şi pentru fermierii din zonă.
Şi dacă tot am amintit de AgroTransilvania Cluster şi m-aţi întrebat de proiecte de viitor sau ale viitorului, este important să nu uităm că prin această asociere, podusele locale alimentare au început să-și facă locul în hipermarketurile clujene, prin deschiderea unor standuri, iar ca obiectiv pe termen mediu avem susţinerea produselor locale prin realizarea unei infrastructuri de cercetare și transfer tehnologic dedicată sectorului agroindustrial transilvănean.
De asemenea, la începutul lunii iunie vă invităm la un eveniment dedicat clusterelor, AgroTransilvania Cluster fiind unul dintre organizatori: Conferinţa Naţională “Clusterele – modele inedite de business”, 4-5 iunie 2015, Cluj-Napoca.
Surrsă: www.presalocala.com