luni, august 8, 2022

Interviul Săptămânii – Vakar Istvan

vakar istvan 1Redacţia Cluj24h.ro vă propune pentru această săptămână un interviu cu domnul Vakar Istvan, vicepreşedinte cu atribuţii de preşedinte interimar al Consiliului Judeţean Cluj.

K.A. Spuneţi-ne pentru început cum a decurs anul 2014 pentru Consiliul Judeţean Cluj.

V.I. Eu numesc anul 2014, un an interesant, n-am cum să-l numesc altfel. A început ok, a fost un an cu planuri multiple, viziuni, aveam speranţe de terminare a unor proiecte foarte mari, dar a venit sfârşitul lunii mai când s-au bulversat toate planurile pe care le avusesem până atunci şi au ieşit la iveală nişte probleme de structură, nişte probleme de viziune, de funcţionare pe care cel puţin eu, la nivelul meu nu aveam de unde să le ştiu înainte. Apoi în iunie, a fost momentul deblocărilor, când am preluat totul şi la acel moment nici măcar salarii nu se puteau da, era o lună de foc şi bineînţeles a urmat alte trei luni de scandaluri în şedinţele de consiliu unde preşedintele de consiliu ba se schimba, ataca prefectul, se semna, o întreagă tărăşenie. În afară de asta a fost şi acele crize, mai mult sau mai puţin provocate, dar eu zic că mai mult şi anume delăsarea de la Fizeşu Gherlei, era inuman, trebuia făcut ceva. La limita riscului, împreună cu prefectura, cu toţi ceilalţi decidenţi, am luat nişte hotărâri radicale şi am început să lucrăm pe acel drum. Şi acel caz a fost folosit şi politic, de către unii de către alţii, se ştie că mai sunt unii şi alţii care îşi alocă nişte drepturi care nu sunt a lor sau lucruri pe care nu le-au făcut. A fost criza cealaltă a creditului aeroporutului, o surpriză urâtă, gestionată politic într-o zonă crepusculară, unde nu prea puteai vedea cine şi din ce parte loveşte şi până la urmă undeva la sfârşitul lunii august am semnat acel contrat de credit pe care mă bucur că am făcut-o cu toată opoziţia, cu toate discuţiile şi demonstraţiile făcute la adresa unui coleg sau a altuia. Trebuie să spun, o parte din presă s-a aliat unora, o altă parte altora şi s-a creat o luptă. După aceea spre toamnă, în septembrie am reuşit să deblochez împreună cu alţi colegi, nu îmi aloc niciodată drepturi singur, dar împreună cu echipa am reuşit să deblocăm regia de patrimoniu în care pe ceea ce am avut sume existente în buget şi sume destul de frumoase, am început lucrările de reabilitare, de reparare, a ceea ce era pe proiecţia de drumuri şi atunci am reuşit să facem cei 7 km din 14 de la Valea Ierii, am reuşit să facem a doua parte a drumului că prima dată am făcut acea reciclare şi după aceea am acoperit cu un covor asfaltic, am reuşit să facem în Mărişel, în mai multe comune am făcut partea de reabilitare a drumurilor. Iar spre sfârşit de an, când a fost campanie sau nu, dar am avut un ajutor substanţial din partea Guvernului, iar aceşti bani o să-i folosim pentru drumuri. Începutul de an l-aţi văzut, am încercat împreună cu colegii să conturăm un buget echilibrat, nu este un buget foarte mare, dar era echilibrat. S-a întâmplat acum o propunere şi care a trecut pentru că s-a considerat de către o bună parte din colegi să constituim acest fond de rezervă. În mod normal ca preşedinte ar trebui să mă bucure că avem fond de rezervă, dar nu ştiu dacă blocarea unor sume pe nişte proiecte care nu au o prioritate, nu ştiu dacă este cea mai bună soluţie, dar a trecut, aşa mergem înainte.

K.A. În ultimele zile în presa locală au apărut articole ce au relatat situaţia în privinţa curăţeniei din Spitalul Clinic Judeţean, şi imagini în care aţi văzut şi dumneavoastră cum arată. Ce aţi făcut concret după ce vi s-a adus la cunoştinţă această situaţie?

V.I. Eu n-am văzut imaginile, dar după ce am aflat chiar în ziua aceea după ce am intrat în direct în emisiune, am sunat managerul spitalului. Acolo s-a filmat mizeria dintr-un grup social, aceasta este o problemă a managementului, a femeii de servici, dar nu a managerului general şi nu a celui care nu are în subordine sistemul spitalicesc ci doar are clădirile. Noi încercăm în fiecare an şi aţi văzut şi în buget să facem reparţii capitale şi alocăm sume consistente şi pentru dotările spitalelor. Am discutat cu managerul şi a luat măsurile necesare cu personalul. Aici este vorba de curăţenie nu de investiţie. Dar nu era cazul să vorbească despre curăţenia din spitale, Consiliul Judeţean. Ei au şefi de secţii, au consiliu de administraţie, aceştia răspund. Noi chiar susţinem partea de sănătate, în spitalele noastre, în spitalele care nu sunt ale noastre şi totuşi ajutăm pentru că sănătatea trebuie ajutată.

K.A. Vorbeaţi de sprijinul de la Guvern. Cum vedeţi faptul că Guvernul va împărţi banii proveniţi din cota defalcată?

V.I. În acest moment, ca o viziune ce bulversează un sistem care a existat până acum şi a funcţionat. Nu pot să spun că sunt pro sau contra, dar vedeţi, din lipsă de informare, naşte nişte scandaluri pe care le-am văzut în şedinţă. Deci, dacă Guvernul alocă direct primăriilor, sume în funcţie de acele calcule care nu mi se par deloc corecte şi cred că toţi ardelenii spun aşa. Noi aici luăm mult mai puţin decât au adunat taxele şi impozitele şi sunt acele bareme, numai că nu pot să contest este un principiu de coeziune al Uniunii Europene. Deci sunt primari care de la aceste împărţiri guvernamentale iau poate chiar dublul sumei, sau poate chiar şi mai mult decât au luat din sumele de la Consiliu Judeţean, dar acei primari au nişte viziuni pe ce vor să cheltuiască acele sume. Noi dacă nu mai avem această pârghie, avem problema cu ariile metropolitan că nu se mai termină proiectul, trebuie cofinanţarea pe care fiecare consiliu local şi-a asumat-o printr-un contract la acel moment, şi mai mult ca sigur că doamna primar Suciu a spus adevărul, pe o promisiune pe viitor a unui preşedinte care vrea această pârghie. Noi nu avem acum această pârghie să acordăm sume. Primarii au hotărât să iasă din această asociaţie şi care cu toate chinurile pe care le fac colegii pot deveni neeligibile şi să nu îşi mai îndeplinească obiectivele. Nu cred că se va întâmpla asta, dar este o viziune ce trebuie luată în considerate, iar că a bulversat vechiul sistem, asta este foarte clar.

K.A. Cum stăm cu proiectul rampei de gunoi? A fost închisă rampa la care erau duse deşeurile ce facem în continuare?

V.I. La proiectul acesta, am avut şi aici o situaţie de criză care a fost gestionată până la urmă doar că am primit un termen. Proiectul în acest moment are puse pe sistemul electronic licitaţia pentru utilaje, este semnat contractul cu Universitatea Tehnică care face acea armonizare a proiectului existent cu ceea ce a dat la expertiza care a constatat neregulile executanţilor faţă de proiectul iniţial. Pentru a obţine această lucrare de la Universitatea Tehnică am avut destul de mulţi paşi de făcut pentru că la prima fază s-a prezentat cu un proiect total nou care implica nişte costuri, demolarea a tot ce s-a făcut până acum şi implicau niste costuri astronomice şi care nici nu erau eligibile. Acuma proiectul ne ajută, am făcut o procedură de licitaţie publică, ei au contactat această armonizare a acestor două proiecte pe care din spusele colegilor, undeva într-o săptămână, zece zile, vom avea un rezultat pe care putem face demersurile pentru a urca până la sfârşitul lunii pe sistemul electronic pentru a găsi un antreprenor general, sunt două proiecte normal, construcţia cea de sus şi construcţia efectivă a gropii, şi vom avea antreprenori care vor face această lucrare. Eu sper în continuare că anul acesta vom putea să încheiem acest contract. Situaţia de criză a fost în primul rând din cauza unor inadvertenţe a firmei şi aici nu mai vorbim de entitatea publică, Consiliul Judeţean, este firma privată, Salprest Rampă care gestionează acea rampă de gunoi, autorizată temporar. La momentul prezentării aveau un plus foarte mare care depăşea capacitatea existent a rampei, dar în realitate rampa era cvasi goală. Deci noi acolo avem încă posibilitate de stocare a 46.000 mc de deşeuri, dar am avut o discuţie cu doamna manager al acestei societăţi prin care ne explica acel mecanism prin care acel gunoi care totuşi intra în rampă, după câteva momente şi dispare, o foarte mare parte şi rămâne cam 20% din deşeuri. Şi acolo avem şi acea mare problemă socială, care se leagă de ceea ce am spus mai nainte şi care se leagă de acea populaţie de cetăţeni de etnie rromă care efectiv trăiesc din aceste colectări, selectări de deşeuri. Şi aici este problema că acei oameni nu sunt firme, nu prezintă facturi,  nu prea au posibilităţi să descarce din acea gestiune şi rămâne încărcat cu acea gestiune care a ajuns acolo. Putem nominaliza această dispariţie a gunoaielor care până la urmă este benefică, dar este un furt. Trebuie să găsim o formulă prin care, din moment ce există doar în acte acea cantitate de dşeuri, ea trebuie să se descarce şi atunci ei pot în continuare, să ducă gunoi, bineînţeles nu la nesfârşit. Dar vă daţi seama dacă acolo rămâne 20%, care este material degradabil, deci acelea în timpul de uscare s-a înjumătăţit este o situaţie de matematică, până la urmă ceea ce a intrat trebuie să şi iasă.

K.A. Revenim puţin la aeroport acolo în ce stadiu este proiectul?

V.I.  La proiectul de deviere al Someşului, este apanajul pe proiectul european, dar se şi lucrează pe acel proiect, noi în continuare vom avea ca şi obiective continuarea acelei piste prin exproprierea beneficiarilor, bineînţeles, proiectul de prelungire al pistei este legat de acel proiect intermodal, dar întreaga această tărăşenie este legată şi de devierea Someşului, dar care în acest moment nu face parte din proiectul european şi va trebui finanţat în anii ce urmează din fonduri guvernamentale fiindcă acela nu mai reprezintă un proiect de regularizarea apelor curgătoare, adică acela care acum se derulează ci este o deviere, adică nu mai merge pe albia veche, iar acestea sunt promisiunile pe care le avem din bugetul multianual al Guvernului.

K.A. Proiectele Tetarom. La ultima şedinţa a Consiliului Judeţean au existat discuţii.

V.I. Da, avem cele două proiecte mari, exinderea Tetarom I şi noul parc industrial Tetarom IV, amândouă sunt proiecte pornite. Aici la Tetarom I cunoaşte toată lumea natura acelui deal Hoia care în moemntul în care se umblă la el, este normal că necesită consolidare, noi am cuprins o parte şi asta este o finanţare neeligibilă pe proiect, dar am cuprins în buget o efectuare a acestei lucrări cu plata în două tranşe, acum s-a diminuat acea sumă.

K.A. Cum vedeţi dumneavoastră alegerile ce ar putea urma la Consiliul Judeţean?

V.I. Acum vorbesc ca şi om politic, noi ca şi comunitate, n-am zis niciodată că vom da preşedintele Consiliului Judeţean Cluj. Am primit această onoare de la colegi de mai multe ori, au fost acele bulversări, prin care m-au numit să spun în sens figurativ să duc această cruce. Eu încerc să o duc cu onoare, cât ştiu eu, cât am eu competenţe şi cât cunosc. Nu este un proiect uşor dar nu este nici de nerealizat. Împreună cu toţi colegii am făcut foarte multe lucruri pozitive, pe care am putut să le deblocăm sau chiar şi chestii drăguţe, ba pentru copii, ba de înfrăţire cu diferite regiuni. În momentul acesta Consiliul Judeţean nu este condus de dreapta sau de stânga, suntem într-o armonie pe care de foarte multe ori greu o putem gestiona. Haideţi să ne amintim şedinţele de buget din anii trecuţi, la ultima şedinţă a părut una scandaloasă la subiectul cu masterplanul, dar sincer n-a fost, în anii trecuţi erau nişte scandaluri… Este uneori foarte greu, sunt şi interese partinice pe care de multe ori nu le poţi citi. Dacă se vor face alegeri este un lucru foarte bun, populaţia Clujului să îşi spună părerea, dacă mă gândesc la costurile alegerilor şi am înţeles că pe judeţ ar fi după cum scria cineva în presă, cam un milion de euro, eu aş face din acel milion de euro vreo 10 km de drum, dar poate că nu din prisma asta trebuie gândite lucrurile. Poate că nu gândesc eu bine, dar eu m-am gândit ce am putea face pentru locuitorii Clujului din acest buget mic. N-ar schimba mare lucruri nici alegerile. Că ar veni altă persoană, pe mine m-ar elibera de foarte multe, dar am funcţiona în continuare.

K.A. Top proiecte prioritare în 2015 pentru Consiliul Judeţean Cluj.

V.I. Drum. În primul şi în primul rând drumuri judeţene, celelalte sunt continuarea proiectelor europene pe care ni le-a asumat, trebuie să le închidem în 2015 şi anume CMID (n.red. Centrul de Management Integrat al Deseurilor), cele două parcuri Tetarom, cât se poate de mult şi în rest proiectele aceastea mai mici pe care le gestionăm.

 Vă mulţumim pentru timpul acordat!

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Articole Noi