Redacţia Cluj24h.ro vă propune în această săptămână un interviu cu directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Sport şi Tineret Cluj. Vă invităm ca în cele ce urmează să citiţi un interviu integral cu Răzvan Sotiriu.
K.A. Vă rugăm pentru început să ne faceţi o scurtă prezentare a instituţiei.
R.S. Direcţia Judeţeană Sport şi Tineret a judeţului Cluj se află în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului a suferit în decursul timpului, diverse modificări. Ba a fost împreună cu tineretul, ba fără. Eu nu ştiu cât este de benefică această alăturare a tineretului cu sportul, adică nu este benefică deloc. Se pierd o grămadă de bani acolo. Problemele tineretului trebuie să fie date în grija unor ONG-uri care au un astfel de obiect de activitate sau să ţină de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Se pare că mai nou sportul este un fel de paria. Deşi suntem recunoscuţi în lume pentru rezultatele sportivilor noştri, iar pentru rezultatele tinerilor mai puţin. Sunt aceia care au fost pe la olimpiadele de matematică, fizică sau chimie şi care ne fac cinste da nu ştiu care e legătura cu sportul.
K.A. Cum vedeţi dumneavoastră parsursul sportivilor? Mai avem atât de mulţi sportivi de performanţă?
R.S. Nu mai avem atât de mulţi sportivi de performanţă pentru că nu se mai investeşte în ei. Nu li se crează condiţii de pregătire. Se merge acum foarte mult pe sportul de masă. Sportul de masă la momentul de faţă nu poate să fie la un nivel al mişcării de performanţă. Vechea daciadă de pe vremea lui Ceauşescu, aia da, era aşa de bine organizată. La noi nici sportul de performanţă nu este aşa de bine organizat. În plus este o invazie a unor ramuri noi de sport, nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar în care nu avem nici tradiţie nici rezultate şi nu vom avea niciodată. Avem noi rezultate în frizbee de pildă? Poate peste 50-60 de ani. Ar trebui să insistăm pe sportul cu tradiţie şi care se pliază pe potenţialul nostru fizic, unde avem antrenori calificaţi, unde mai avem antrenori calificaţi. Unde nu avem antrenori calificaţi, dar ne mai pricepem trebuie trimişi undeva să se pregătească. Toate acestea trebuie coroborate cu nişte baze sportive care trebuie să fie înfiinţate. Pe astea pe care le avem, hai să le dezvoltăm. Să vedem ce facem cu ele.
K.A. Apropo de bazele sportive pe care le avem. Cum stam în privinţa accesului la ele?
R.S. Bazele sportive ce le avem, stau foarte bine în comparaţie cu bazele sportive din alte judeţe. Le avem dar nu prea pot fi folosite. De exemplu avem bazinul olimpic pe care nu îl putem folosi cum am vrea noi pentru că nu e în subordinea noastră şi atunci..plus chiriile care sunt foarte mari. La alte baze sportive, la fel. Ministerul ne poate ajuta în limita banilor pe care îi primeşte de la bugetul de stat şi care sunt din ce în ce mai puţini. Încă o dată, asta coroborat cu numărul mare de ramuri de sport care sunt recunoscute în ţara noastră şi vin din ce în ce mai puţini bani. Ce să zic noi avem noroc că e şi direcţia bugetară aici în Cluj şi asta este una dintre principalele noastre activităţi.
K.A. Practic cum ajută Direcţia judeţeană de Tineret şi Sport, cluburile sportive sau asociaţiile?
R.S. Păi noi pornim anual un calendar judeţean în care, la solicitarea cluburilor, asociaţiilor pe ramuri de sport cuprindem diferite sume. Dar ele nu sunt foarte mari, să acopere plata arbitrilor, dacă este cazul, sau ce ştiu, birotică. Foarte mulţi bani nu avem nici noi, încă o dată.
K.A. În privinţa campionatelor cum stăm? Cu ce ne lăudăm pe anul 2014?
R.S. Avem campioni mondiali, europeni, jocuri olimpice n-au fost, dar sunt din ce în ce mai puţini. Avem câteva cupe mondiale câştigate, cupe europene, campionate naţionale şi astea sunt de ordinul sutelor. Nici competiţia nu mai e ce a fost pe vremuri. Una e să fii campion naţional în 2014 şi alta e să fi fost campion naţional în 1998 să zic. În ’98 era o competiţie mult mai acerbă, acum merg câte 4-5 la o probă, iar atunci mergeau zeci, cam asta este diferenţa. Sunt ramuri sportive cum e judo unde ca să fii campion naţional trebuie să fii foarte bine pregătit este concurenţă. Sunt alte ramuri de sport unde nu este concurenţă deloc.
K.A. Ştim că la acest moment instituţia se află sub o conducere interimară.
R.S. În momentul de faţă nu mai e nici măcar director interimar. Eu am fost din iunie până în decembrie 2014. Din 9 decembrie până acum încă nu s-a fixat un nou director interimar. Nu ştiu cărui fapt se datorează asta. Buna organizare. Au fost examene, un coleg de-al nostru a dat de două ori, a picat, îi urez succes pe viitor. Este un examen care se organizează cam din 3 în 3 luni sau 4. Nu ştiu exact, dar prin februarie, martie e un nou examen.
K.A. Pe scurt, ce îi lipseşte Clujului ca să îi meargă mai bine pe domeniul sportului?
R.S. Clujului îi lipseşte un împărat. Pe vremuri, sportul naţional era condus de nişte împăraţi după aia a fost condus de nişte regi şi acum a ajuns să fie condus de nişte boieraşi de ţară. Asta este problema. În afară de doamna Gabriela Szabo care este fost sportiv de mare performanţă şi nu trebuie să îi mai înşir performanţele, de acolo în jos cam mare problemă până la nivel local.
K.A. Concret ce ar trebui să se facă pentru ca să fie mai bine?
R.S. În primul rând să se schimbe legislaţia, total. Toată legislaţia în materie de sport. Nici normele financiare nu-s în regulă pentru că, de exemplu acuma 10 ani era o chestie să dai o masă de 50 de lei cuiva dar acum, pe zi acei 50 de lei nu ajung la rugbyst sau la un baschetbalist ori un poloist. Eventual îi dai la un şahist da şi el trebuie să aibă o alimentaţie corespunzătoare. Trebuie schimbată legea sponsorizării care nu avantajează absolut deloc nici pe un agent economic. Lui îi este tot una că dă banii ăia la stat sau îi dă în sport. Asta este singura implicare pe care poate să o aibă un agent economic. Dacă el iubeşte o ramură de sport, poate să dea bani acolo, ăia 20% din impozitul pe profit. În rest nu are nicio haznă. Şi legea sportului, apropo. Da şi asta trebuie coroborată cu alte legi. În legea sportului, spune că administraţia locală este obligată să ajute sportul. Ori în legea administraţiei publice scrie că administraţia locală poate să ajute sportul. Asta e clar o ruptură. De la e obligată la poate.
K.A. Cum vedeţi sprijinul administraţiei locale?
R.S. Administraţia locală, dă şi ea bani dar în limita cererilor structurilor sportive care le înaintează în vederea finanţării activităţii lor şi în limita bugetelor consiliilor locale sau judeţene. Vă daţi seama că nu au nici ele suficienţi bani. Niciodată nu o să poţi mulţumi pe toată lumea. Dar întâi trebuie umblat la legislaţie. Şi apoi eşti ajutat, nu e neapărat să iei de consiliul local sau judeţean. Poţi să iei de la agenţii economici. Să-i ajute pe ei. Uite de exemplu să îi scutească de impozite. Ştiţi scandalul acela cu bazele sportive închiriate de primărie la cluburi şi le-a venit să plătească retroactiv pe câţiva ani. E vorba de zeci de milioane în unele cazuri, păi de unde să dea acei bani?
K.A. Cum răspund agenţii economici la acest apel?
R.S. În cazul acesta clubul îşi caută direct sponsori. Acuma ştiţi cum e, mai ai o cunoştinţă, o relaţie, mai apelezi la ei să susţină o activitate sportivă dar au fost şi cazuri când acei bani nu au ajuns unde trebuia şi sponsorii s-au supărat. E vorba şi de personalul care se învârte în jurul mişcării sportive. Mulţi nu au ce căuta acolo, aici trebuie personal calificat. Este una dintre cele mai mari probleme. Lipsa am discutat-o , dar acum sincer, nimeni nu te opreşte să faci rost de bani ca şi director de club sau de sport. Trebuie să umblii, dar te izbeşti de am spus anterior, mulţi bani au dispărut. Poţi să ai cele mai bune intenţii, ei nu îţi mai dau 5 lei.
K.A. Cum credeţi că poate fi combătută situaţia personalului nepregătit?
R.S. Să nu se mai facă politic, asta în primul rând. Şi apoi am spus, schimbarea legislaţiei în domeniul sportului, asta trebuie făcută şi cu o revoluţie în domeniul sportului. Trebuie văzut ce posturi mai ai sau nu. De ce ai trei oameni la contabilitate? Nu e destul unul? Astea sunt lucruri ce nu le poţi face de azi pe mâine, dar trebuie să existe intenţie.
K.A. Cum credeţi că se implică mass-media în promovarea sportului?
R.S. Eu spun că presa îşi face treaba. Acuma eu nu pot să îl conving pe un ziarist că e mai important un sport individual decât unul de echipe. Că ăla individual aduce mai multe rezultate. Ăla de echipe aduce mai mulţi spectatori. Cine îţi merge la un campionat naţional de lupte? Da, Doamne feri să fie un meci de fotbal că acolo nu încap toţi în stadion. Asta e diferenţa şi can-can-urile nu vin de la lupte sau de la judo, eu zic că totuşi ziarul ăla îşi face treaba. Asta se cere acum, circ fără pâine, numai circ. Ne interesează cum au pasat-o de la unul la altul pe o domnişoară, asta ne interesează. Mintea oamenilor nu e suficient de odihnită să perceapă că uite avem un luptător nemaipomenit. Da văd că acum, se agaţă cu disperare de Simona Halep. Acuma vorbim şi de ea nu doar de fotbal. Oare ştie cineva că avem campioni mondiali şi la tir? Nu ştie nimeni. Eu zic că măcar o dată pe lună ar trebui mers pe la cluburile sportive şi vorbit cu sportivii.
Vă mulţumim pentru timpul acordat!
Sa-ti auda ineva si de la MTS cuvintele, Razvane !!!
Cineva apropiat …
Toata stima !!!