Dezbaterea pe tema interzicerii fumatului în spaţiile publice închise a trasat câteva concluzii. Ce e de făcut?

dezbatere fumat cluj 2Joi,  12  martie,  la  Casa  de  Cultura  a  Studentilor  din  Cluj-Napoca  a  avut  loc  dezbaterea  cu  tema „Interzicerea fumatului  in spatiile publice inchise.  PRO sau CONTRA?”,  prima din ciclul  de consultări publice pe tema propunerii legislative de modificare şi completare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, iniţiată de deputatul PSD Cluj Aurelia Cristea. 

La eveniment au participat Prof. Univ. Dr. Anca Buzoianu, decanul Universitatii de Medicina si Farmacie Cluj, Conf. Dr. Anca Bojan, directorul medical al Institutului Oncologic Prof. Dr. Ion Chiricuta, Conf. Univ.Dr.  Doina Todea, directorul medical al Clinicii  de Pneumologie „Leon Daniello” din Cluj-Napoca, Prof.Univ. Dr. Nicolae Hancu, presedintele Federatiei Romane de Diabet Nutritie si Boli Metabolice, Prof. Univ.Dr. Daniel David, seful Catedrei de Psihologie Clinica si Psihoterapie a Universitatii Babes-Bolyai, Lect. Dr.Mihai Cucerzan, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj, reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică şi ai Oficiului pentru Protecţia Consumatorului Cluj, proprietari de restaurante, cafenele şi cluburi (industria HoReCa), precum şi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mass-media.

Una  dintre  ideile  sugerate  de  mai  multe  persoane  prezente  la  dezbaterea  a  fost  cea  a  necesităţiiexistenţei interdicţiei de fumat în parcuri şi locuri de joacă, în spaţiile de recreere în aer liber, acolo undefamiliile se plimbă alături de copii, dar şi în staţiile de autobuz, sau în alte locuri în aer liber aglomerate,acolo unde fumul de tutun este inhalat involuntar, din cauza proximităţii.

dezbatere fumat cluj„Aş vrea să înţelegem că măsura propusă nu este o încălcare a dreptului individual de a consuma un produs comercializat legal, ci o restrângere a acestui drept, astfel încât să nu fie pusă în pericol sănătatea publică.  Constituţia  României  defineşte  clar  noţiunea  de  „libertate  individuală”  şi  stabileşte  explicit condiţiile  în  care pot  fi  restrânse  anumite  drepturi.  Dreptul  la  sănătate  face  parte  din  drepturile fundamentale ale omului şi trebuie apărat de orice individ, persoană juridică şi instituţie publică. Statul are obligaţia de a impune măsuri pentru respectarea dreptului la sănătate al individului. Prin urmare,tratamentul diferenţiat este justificat de obligaţia de a respecta sănătatea individului. O reglementare discriminatorie este felul în care se aplică interdicţia acum: proprietarii de spaţii cu suprafaţă până în 100 mp pot decide dacă să interzică sau nu fumatul, pe când cei cu peste 100 mp sunt obligaţi să ia măsuri de restricţionare ”, a declarat Aurelia Cristea.

Şi publicul din sală şi-a manifestat nemulţumirea faţă de legislaţia existentă în domeniu, care nu este nici aplicată, nici  aplicabilă  în  multe  dintre  cazuri.  Reprezentanţii  autorităţii  responsabilă  cu  sancţiunile, Protecţia Consumatorului au recunoscut că, în acest moment, întâmpină dificultăţi în aplicarea legii, de la lipsa sesizărilor de încălcare a legii, până la faptul că persoanele surprinse fumând în locuri unde este interzis fumatul nu pot fi amendate decât în prezenţa unui poliţist.

De altfel, necesitatea definirii şi respectării unui cadru sancţionatoriu mai aspru este subiectul asupra căruia a căzut toată lumea de acord. În iniţiativa legislativă propusă de deputatul Aurelia Cristea este prevăzută crearea unui TelVerde (gratuit) de către ANPC care să servească EXCLUSIV acestui scop: pentru sesizările cetăţenilor cu privire la încălcarea legii de interzicere a fumatului în spaţiile publice.

De asemenea, o altă propunere a parlamentarului PSD este ca sumele provenite din amenzile contravenţionale prevăzute în noua lege să se transforme în venit la bugetul asigurărilor sociale şi să se vireze către bugetul Ministerului Sănătăţii pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate. În  prezent,  nu  există  cadru  legal pentru  direcţionarea,  în  acest  scop,  a  sumelor provenite din amenzile contravenţionale pentru încălcarea Legii nr. 349/2002.

O altă concluzie a dezbaterii a fost că măsurile benevole sau parţial sancţionatorii („jumătăţi de măsură”)nu funcţionează.  Aplicarea  interdicţiei  parţiale  în  2008,  prin  permiterea  fumatului  în  spaţii  specialamenajate NU A AVUT EFECT: expunerea în baruri a crescut cu 5% iar în restaurante a crescut cu 2%, în 2012 faţă de 2009, iar 20% din adulţii peste 15 ani au fost expuşi fumului de tutun în instituţiile publiceguvernamentale  în  2012  (Impactul economic  al  fumatului  asupra  sistemului  public  de  sănătate  din România. Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” şi Fundaţia Medicală Pneuma 2014).

Pentru a avea efecte pozitive, legislaţia trebuie să fie simplă, clară şi aplicabilă. În ţările unde s-au aplicat, s-a demonstrat deja că politicile antifumat reduc consumul de tutun, încurajează fumătorii să renunţe la fumat şi descurajează tinerii să înceapă să fumeze. Un exemplu în acest sens este Irlanda. Pe 29 martie 2004, Irlanda a devenit prima ţară din lume care a pus în aplicare o lege care interzice fumatul la locul de muncă,  în  puburi  şi restaurante,  amenzile  pentru încălcarea  legii  fiind  usturătoare.   Potrivit  Biroului Naţional pentru Controlul Fumatului din Irlanda, fumatul în rândul tinerilor a scăzut de la 28% în martie 2004, la 21% în decembrie 2013. Scepticii spun că reducerea numărului de decese vine din reducerea numărului de fumători pasivi, nu a celor activi, mai notează sursa.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţi,  fumatul pasiv provoacă anual aproximativ 600.000 de decese (79.000 în UE). Aproape o treime din cei care mor din cauza fumatului pasiv sunt copii, arată cercetarea făcută de specialişti OMS în 192 de ţări. Aproximativ 700 milioane de copii, respectiv aproape jumătate din copiii lumii inspiră aer poluat prin fum de tutun, mai ales la domiciliu.

Articole Noi