“Conversaţii Urbane”, un proiect tânăr, fondat pe sinergia intelectuală a mai multor cetăţeni preocupaţi de comunitatea lor, a debutat astăzi, cu un seminar ce a avut loc într-un atelier de tâmplărie amenajat într-o atmosferă cât mai plăcută.
La seminar au participat 30 de persoane, reprezentanţi ai comunităţii clujene, politicieni precum senatorul Alexandru Cordoş, ministrul delegat pentru Dialog Social, Aurelia Cristea şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Oleleu dar şi reprezentanţi ai presei precum Mihai Prodan (actualdecluj.ro), Florina Pop (adevarul.ro) şi Ciprian Aron (Look TV). Aceştia au discutat despre libertatea şi cenzura din presa clujeană, dar şi despre implicarea Bisericii în politică.
Susţinerea presei, o necesitate?
Primul care a luat cuvântul în cadrul seminarului a fost Ciprian Aron, care a făcut o comparaţie între experienţe avute în oraşe diferite în cadrul interviurilor luate unor politicieni.
“Clujul este încă privilegiat pentru că poţi face presă liber. Am avut şansa sau neşansa să fac interviuri cu politicieni de la Alba sau Târgu Mureş şi pot să vă spun că n-aş fi reuşit să am un dialog spumos cum a fost cel cu domnul senator Cordoş şi un contraoponent al său. La Alba e şi mai greu, e o zonă molcomă, moale a politicienilor care n-au experienţa unei comunicări cu presa”.
“Eu sunt susţinătorul media. Voi sunteţi cei care educaţi populaţia. De ce credeţi că încet, încet dispare presa locală? Mai puţină presă scrisă şi televiziune, dar prinde amploare presa online şi trăiesc doar trusturile mari”, a întrebat senatorul Alexandru Cordoş.
Ciprian Aron vine şi îl contrazice spunând: “Noi nu educăm, noi informăm. Vina e tot a politicului. Ei ne promit multe, o regionalizare super, dar toată atenţia e îndreptată spre Bucureşti. Să facem concurenţă posturilor de la Bucureşti? Clujenii se uită mai mult la posturile TV de la Bucureşti. iInteresul pentru media locală sau regională este altul”.
Jurnalistul Mihai Prodan a susţinut de asemenea că există în anumite zone o comunicare slabă cu presa.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Oleleu vine cu o părere ce presupune o susţinere a presei locale: “La Cluj e un paradox. Avem această problemă de nesusţinere a presei. O parte importantă a presei din Cluj este conectată la banul public în diferite forme. Va trebui şi aici o transparenţă mai mare. Cred că şi implicarea oamenilor de afaceri trebuie intensificată, a oamenilor responsabili cu presa pentru că dacă o companie vrea să îşi facă o imagine bună trebuie să colaboreze cu presa. Presa trebuie să fie susţinută de banii bublici şi chiar îmi propun să facem o astfel de dezbatere şi la Consiliul Judeţean”.
Implicarea Bisericii în politică: Politicienii DA, Presa Ba
Nu a fost trecută cu vederea nici situaţia Bisericii Ortodoxe Române şi susţinerea primită din partea Statului.
“Pentru astfel de campanii, eu cred că sunt mulţi sceptici. Eu sunt din Ocna Mureş şi am scris cândva că îl vreau pe Andreicuţ. Irineu era atunci promovat de colegii de la citynews, dar când în Biserică mi se spunea “votaţi pe…” îmi venea să… Poate că aceste lucruri ar trebui foarte atent făcute. Lucrurile s-au schimbat, se crează o decredibilizare când mai multi ierarhi dau mâna cu politicul şi nu dă bine ca imagine”, a spus Ciprian Aron.
La rândul său, Ioan Oleleu, care de altfel a avut o acţiune în cadrul căreia, alături de colegi politicieni au îmbrăcat portul tradiţional şi au participat la slujbele de dumincă a spus că vede cu ochi buni implicarea Bisericii şi asta pentru că ea este cea care cunoaşte foarte bine problemele oamenilor. “Eu nu cred că s-au făcut excese privind alocarea de bani, dar va trebui să avem o abordare mai transparentă. Mesajul prelaţilor mai ales în campanie şi vreau să spun că aveam locuri unde reprezentanţi ai Bisericii dădeau mesaje pentru contra-candidat şi am câştigat noi în acea zonă. Eu văd în implicarea preoţilor un lucru foarte bun şi mai ales pe cei care suştin oamenii. Ei cunosc foarte bine nevoile comunităţii, dar se pune întrebarea “până unde trebuie ei să facă asta?”. Există şi riscul de a greşi. La o Biserică din Marăşti a venit cineva şi mi-a atras atenţia că nu e bine ce se întâmplă în Biserică”.
Nedumerit de situaţie, ministrul pentru Dialog Social, Aurelia Cristea spune: “Nici Biserica, nici presa, nici mediul de afaceri nu vor să aibă de-a face cu politicul”.
Răspunsul a venit imediat din partea jurnalistei Florina Pop: “Nu vrem ca politicul să se bage între noi. Acceptăm existenţa lui, dar nu vrem să avem de-a face prea mult cu el. Să nu uităm că BOR şi-a luat acţiuni la Electrica. Şi vrem să ştim ce face cu Electrica. Misiunea politicului este aproape în tot. Avem străini care au văzut că la noi sunt schimbaţi directori de şcoli de la ţară, politic. Şi ne spun că nu este normal aşa ceva, dacă şi cei din afară văd asta…”.
“În alte ţări credeţi că nu există astfel de parteneriate cu Biserica? Eu m-am ferit să merg în Biserică şi să fac acolo campanie. Poate că în campania electorală am fost de două ori la Biserică. Am vrut tocmai din cauza acestor etichete să nu mă lipesc de asta şi am spus că pot să sprijin şi o voi face, dar când vorbim de proiecte sociale”.
Senatorul Alexandru Cordordoş spune: ”Am fost unul dintre susţinătorii parteneriatului cu Biserica pentru că nu există soluţii de cofinanţare pentru proiectele lor. La Huedin administraţia locală n-a fost în stare să aibă o cantină socială, dar Biserica are şi dă 60 de mese zilnic pentru oameni. Sunt multe alte exemple şi trebuie susţinuţi. Eu recunosc, merg des la Biserică, au fost în parlament dezbateri multe dacă să susţinem parteneriatul sau nu. Eu spun că nu există politicieni sau Biserică fără oameni. Nu pot exista altfel”.
După îndelungate discuţii, începând de la ce sau despre ce publică presa, dacă este sau nu „cumpărată”, dacă jurnaliştii îşi mai fac treaba aşa cum trebuie şi până la parteneriatele politicului cu Biserica, au fost trasate câteva concluzii, iar cert este din ungiul presei, că atât presa cât şi Biserica nu trebuie să aibă de-a face cu politica, iar la Cluj există presă liberă, acest lucru depinzând de fiecare jurnalist în parte.