Grupul clienţilor cu crediteîn CHF organizează un miting de protest prin care susţine solicitarea conversiei creditelor în valută (CHF, EUR, USD) în lei.
Aceştia au realizat chiar şi o petiţie care a fost deja semnată de peste 28.400 de persoane.
Noi, semnatarii petiţiei, susţinem demersul inişiat marti, 20 ianuarie 2015, de către GRUPUL CLIENŢILOR CU CREDITE ÎN CHF pentru denominarea în lei a creditelor în valuta, la cursul de la data semnării contractului + maximum 20%.
Marţi, 20 ianuarie 2015, GRUPUL CLIENTILOR CU CREDITE ÎN CHF a înaintat o solicitare Guvernului, Camerei Deputaţilor şi Senatului prin care cerea dispunerea în regim de maximă urgenţă a unei INIţIATIVE LEGISLATIVE care să soluționeze situația gravă în care se găsește o bună parte a clienţilor băncilor care au contractat credite în orice valută straina (CHF, EURO, USD).
Solicitarea, cu numerele de înregistrare 686 din 20.01.2015 (Guvernul României), 296 din 20.01.2015 (Camera Deputaţilor) şi 113/17 din 20.01.2015 (Senat), conţine şi o propunere de text legislativ care are la bază un Proiect Legislativ pe tema conversiei creditelor în franci elvețieni în lei, aparținând unui grup numeros de parlamentari – 131 deputați și senatori.
Acestei inițiative i S-AU ADUS MAI MULTE MODIFICĂRI de către GRUPUL CLIENŢILOR CU CREDITE ÎN CHF şi asociaţiile de protecţie a consumatorilor din sectorul financiar (ACCBAR, AURSF, PARAKLETOS), printre care:
– Posibilitatea consumatorilor cu credite în valută străină (CHF, EURO, USD) de a opta pentru conversia creditelor din valută în lei, la cursul de la data semnării contractului + o diferenţă de maximum 20%, indiferent de tipul de credit acordat (cu sau fără garanţie).
– Interzicerea solicitării şi aplicării oricăror altor comisioane, costuri şi garanţii suplimentare în procesul de conversie a creditelor.
– Interzicerea perceperii unei dobânzi anuale efective (DAE) mai mare în noua monedă de creditare.
Iniţiatori:
Cătălin Voivozeanu,
Andreea Cristoforidis
Sorin Comănescu
Mitingul va avea loc mâine, începând cu ora 12, în Piaţa Unirii.
Nu stiu prea multe detalii despre motiveleptr care oamenii si-au luat credite in valua, dar eu cred ca au avut de ales, cine i-a pus sa aleaga valuta? de ce sa alegi valutqa, cand salariul tai e in lei?
Banca aduna datele personale ale solicitatului de credit.
Banca face un scoring in accord cu regulile interne si ii prezinta solicitantului de credit o SINGURA optiune de contract. Trebuie notat si subliniat ca bancile, incepand cu 2007 pana in 2010, au inundate mediile de informare (tv, radio, etc) din Romania cu reclame in care sustineau sus si tare „De ce platesti chirie? Vino si ia credit de casa si vei plateti rata mai mica decat chiria!” Omul, cu bun simt, spalat la creier de mic prin educatie „sa nu furi, sa nu minti” si programat de avalansa de reclame, a crezut minciuna gogonata mai ales ca bancile le-au dat un graphic desfasurator la semnarea contractului in care se specifica, ca si in reclamele tv, o rata de plata lunara foarte mica. Contractul de credit trebuia semnat pe loc iar toate clauzele abusive prevazute in contract au fost trecute cu vederea ca ceva insignificant. Un exemplu: la intrebarea unui solicitant de credit mai curios ce inseamna ca dobanda creste de la 3% la 12% (procentele sunt alese la intimplare) ofiterul de credit a raspuns „nici ogrija, numai in caz de razboi dobanda poate creste asa de mult”.
Minciuni, minciuni si inselaciuni.
NICI un solicitant de credit nu are fi luat credit daca in graficul cu rate de plata lunare ar fi vazut negru pe alb ca in primul an plateste 400 eur/ luna si apoi 800 eur/luna iar ca eur va creste de la 2 lei/ eur la 4.5 lei/eur. Aceste conditii trebuiau specificate in contract.
Inca ceva: buba crizei financiare din 2008 s-a copt inca din 2006. De pe atunci stiau bancherii lumii de „house bubble” si de preturile umflate de la case. De pe atunci stiau de micile crize economice care vor napadi ca o plaga peste tarile mai putin puternic economic. Si daca expertii financiari din Romania se prefac ca n-au stiut ca leul se va devaloriza enorm in compartie cu alte mode straine eur, franc etc atunci sa-si assume riscul de la devalorizare pentru ca sunt platiti cu milioane de $$$ sa „vada”/sa proiecteze aceste riscuri. Omiterea este tot minciuna. Inselaciuna is a abatere prevazuta in codul penal iar practica de „bait and switch” este illegala. Bancile Trebuie sa-si assume rapunderea.