DE CE E BINE CĂ NU SUNTEM CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ?

Am aflat și eu ieri de victoria Timișoarei în finala acestei competiții. Îi felicit. Chiar dacă nu cred în contribuția primarului Robu la acest succes. Eu cred că principalul motiv pentru care a câștigat Timișoara este necesarul de dezvoltare mai mare al Timișoarei decât al Clujului sau Bucureștiului. Mergând mai departe pe această idee, oare de ce nu a câștigat Baia Mare? Ei bine, pentru că influența regională a acestui oraș era scăzută în raport cu influența Timișoarei în Banat.

Eu am vizitat Timișoara în urmă cu câțiva ani, după o pauză de 15 ani. Și arăta mult mai rău decât în trecut. Sper ca această victorie să oblige la modernizare. Și progres. Timișoara are resurse.
Clujul a fost prea puțin susținut de către autoritățile locale. Am să reproșez acestora un Someș execrabil, murdar de pute (atenție și Apelor Române, care nu știu ce păzesc…), le reproșez problema gunoaielor menajere din oraș și eșecul proiectului gropii ecologice de colectare deșeuri, le reproșez un urbanism părtinitor și abuziv, datorită căruia doar câteva ”familii puternice” reușesc să construiască repede și profitabil, o instituție greoaie a primăriei cu angajați – câte 3 dintr-o familie – cărora nu le pasă de cetățeanul pe care trebuie să-l servească măcar prin prisma faptului că acesta le plătește salariul… Există o anumită latență și sictir în atitudinea acestei administrații, au cred că o soluție în România la primării ar fi ca primarii să poată sta în funcție maxim două mandate (începând cu al treilea nu mai fac mare lucru) și să devină apolitici pe perioada mandatelor (similar președintelui țării). Adăugând două tururi de scrutin și niște propuneri ”consistente”, nu de fațadă de contracandidați, am putea avea speranțe…

În fine, Clujul este victima ”politicului” care, în loc să se reformeze, propune pe listele de candidați în consiliile locale pupindosiști dubioși, incompetenți dar servili, aceiași ”YES-men” cu care ne-am obișnuit, fericiți că au ajuns și ei să prindă un oscior, ceva. Așa e de când democrația, din păcate. Sunt curios câți dintre oamenii politici clujeni și-au câștigat pâinea muncind cu adevărat, măcar zece ani din viață. Câți au o carieră non-politică în spate când vin să se înscrie într-un partid? Vă spun eu: foarte puțini. Dacă s-ar face un sondaj despre motivațiile care îndeamnă astăzi un tânăr să facă politică, acestea ar fi: ”o viață mai ușoară”, ”nu vreau să (mai) muncesc pentru tot restul vieții” etc. Nicidecum ”am venit să-mi pun experiența, expertiza și forța mea de muncă în slujba comunității”. Ei bine, pe aceștia din urmă, partidele nu pot, nu știu și mai ales nu doresc să îi atragă. Aceștia din urmă au și personalitate, pentru că au competențe serioase într-o meserie, și sunt prea tari pe … pantalonii lor. Așa că nu sunt doriți.

Un Cluj victorios în competiția capitalei europene a culturii în 2021 ar fi inflamat clasa politică fantastic, oferindu-le povești electorale pentru următoarele două mandate. Nu îmi doream așa ceva. Eu știu că acest Cluj are resurse să devină european prin el însuși, cu sau fără voia unei ”comisii internaționale” și a câtorva zeci de milioane de euro.
În concluzie, dragi clujeni, nu fiți supărați. Cluj-Napoca este, oricum, un oraș foarte dezvoltat dpdv financiar. Chiar și cultural. Și nu dorea oricum nimeni să avarieze cumva niște mecanisme care funcționează ca unse de mult prea mulți ani, mecanisme profitabile dealtfel. Pentru cine? Vă las pe dumneavoastră să decideți…
BOGDAN ARDELEAN