Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, domnul Mihai Seplecan, a vizitat în cursul acestei săptămâni amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgenţă Cluj, un proiect prioritar al judeţului, care va deservi întreaga Regiune de Nord-Vest a României.
Scopul acestei vizite l-a constituit identificarea investiţiilor pe care forul administrativ al judeţului Cluj va trebui să le întreprindă în eventualitatea în care instituţia judeţeană va fi cooptată, în continuare, ca partener în acest proiect. În acest sens, o primă măsură, asumată de Consiliul Judeţean Cluj în baza Protocolului cu Ministerului Apărării Naţionale, o reprezintă realizarea lucrărilor de delimitare, prin împrejmuire, a laturii de vest a acestui teren. În acest context, pentru realizarea respectivei investiţii în condiţii de legalitate, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj a transmis o adresă noului ministru al Sănătăţii, medicul clujean Patriciu Achimaş-Cadariu, cu rugămintea comunicării oficiale a informaţiilor referitoare la eventuala implicare a forului administrativ clujean în acest proiect şi a momentului preconizat pentru începerea lucrărilor de edificare a viitorului Spital Regional de Urgenţă.
„Conştient fiind de numeroasele beneficii pe care edificarea Spitalului Regional de Urgenţă le va oferi clujenilor şi nu numai, Consiliul Judeţean Cluj îşi reafirmă întreaga disponibilitate de a contribui la realizarea acestui proiect. Pentru aceasta însă, în momentul de faţă, este foarte important să ştim care este viziunea şi intenţia actualei conduceri a Ministerului Sănătăţii cu privire la această investiţie estimată la circa 150 de milioane de euro. De aceea, m-am adresat noului ministru al Sănătăţii pentru comunicarea datei estimate de începere a lucrărilor, a paşilor concreţi care trebuie întreprinşi, respectiv dacă se are în vedere cooptarea Consiliului Judeţean Cluj ca partener în acest proiect. Această solicitare este justificată atât de necesitatea dinamizării şi impulsionării acestei investiţii dar mai ales de cunoaşterea rolului instituţiei noastre în acest proiect. Consiliul Judeţean şi-a afirmat, şi îşi afirmă, în continuare, dorinţa de implicare în acest proiect de interes atât judeţean cât şi regional însă nu va putea să se implice legal în viabilizarea acestui teren decât în cazul în care forul judeţean va fi parte a proiectului. În eventualitatea în care nu va fi cooptat ca partener în realizarea acestei mari investiţii, Consiliul Judeţean va fi obligat să transfere acest teren în patrimoniul Ministerului Sănătăţii sau îl va preda Ministerului Apărării Naţionale. Sunt convins că, în calitate de cadru medical şi de clujean, noul ministru al Sănătăţii va da un impuls nou acestei investiţii, astfel încât, în cel mai scurt timp, să înceapă lucrările la acest Spital Regional de Urgenţă”, a declarat domnul Mihai Seplecan.
Reamintim în acest context faptul că primele demersuri pentru realizarea proiectului edificării unui Spital Regional de Urgenţă au fost întreprinse în anul 2007, administraţia judeţeană de atunci identificând, în baza unui studiu de prefezabilitate, un teren pe teritoriul comunei Apahida. Ulterior, după schimbarea vechii conduceri, echipa managerială a Consiliului Judeţean Cluj a schimbat locaţia acestei investiţii, prin identificarea, la începutul anului 2009, a unei parcele de teren în suprafaţă de şase hectare în localitatea Floreşti, care a corespuns necesităţilor unei unităţi medicale de asemenea anvergură, atât din punctul de vedere al facilităţilor de transport şi acces, dar mai ales a proximităţii centrului medical universitar clujean. La mijlocul aceluiaşi an, a fost semnat un protocol cu reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale prin care acest imobil a trecut din domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, în domeniul public al judeţului Cluj şi în administrarea Consiliului Judeţean Cluj.
Ulterior acestui demers, specialiştii din cadrul forului administrativ judeţean au conchis că, pentru realizarea acestui important obiectiv medical, aşa cum a fost el gândit, este nevoie de o suprafaţă mult mai mare. Astfel, s-a reuşit identificarea celei de-a doua parcele suplimentare, de 8,4051 hectare, aflată în domeniul public al statului, ceea ce a dus la crearea unei suprafeţe totale de 14,4051 hectare, sub rezerva relocării unor spaţii speciale de depozitare ale Unităţii Militare din Floreşti. Imediat, după acest moment, au început demersurile pentru realizarea studiilor de fezabilitate şi a documentaţiilor tehnice, respectiv înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate publică al Judeţului pentru parcela de 6 ha, această ultimă acţiune lovindu-se de unele probleme juridice care au apărut ulterior identificării terenurilor. Ulterior, la sfârşitul anului 2012, forul administrativ judeţean a demarat procedurile pentru preluarea de la Ministerul Apărării Naţionale a restului de teren alocat pentru construirea Spitalului Regional de Urgenţă Cluj, în suprafaţă de 8,4 ha.
În ceea ce priveşte finanțarea acestui proiect, în valoare de aproximativ 150 milioane de euro, s-a opinat că acesta nu poate fi realizat exclusiv din fonduri provenind din bugetul judeţean clujean, astfel încât s-a încercat găsirea unor alternative în acest sens. O soluţie a apărut la începutul anului 2011, când Guvernul României a aprobat un Memorandum privind demararea construcţiei a şase spitale regionale de urgenţă prin parteneriat public-privat, printre care şi Spitalul Regional de Urgenţă Cluj. În acest sens, având în vedere faptul că documentaţiile tehnice iniţiale au necesitat o reactualizare, în luna martie 2012 Consiliul Judeţean Cluj a semnat cu Ministerul Sănătăţii un protocol de asociere privind actualizarea, cu modificări, a Studiului de Fezabilitate/Proiectului Tehnic pentru obiectul de investiţii „Spital Regional de Urgenţă Cluj”, licitaţia pentru realizarea acestei actualizări fiind lansată doar la începutul lunii septembrie a acestui an. Tot atunci, fosta conducere a Ministerului Sănătăţii a reiterat intenţia construirii Spitalului Regional de Urgenţă Cluj, finanţarea fiind deja asigurată din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional.
