Ieri, DNA a dispus urmărirea penală faţă de Victor Ponta. Astăzi, Premierul a ieşit în faţa presei cu documentele în braţe şi a arătat că se infirmă toate acuzaţiile pe care procurorii DNA i le aduc. Ponta aspus că va duce toate aceste documente şi în faţa DNA, le va oferi toate explicaţiile necesare şi că nu va demisiona din funcţia deţinută.
În cadrul unor declaraţii făcute astăzi, de Victor Ponta imediat după şedinţa liderilor coaliţiei, Ponta a explicat că Guvernul poate fi schimbat doar de către Parlament sau prin alegeri, dar nu şi la solicitarea unui procuror al DNA, deoarece altfel se poate vorbi de o „lovitură de stat”.
Apoi, Victor Ponta a mai spus legat de urmărirea penală a DNA că nu a fost chemat la nicio declaraţie ci a fost pus sub urmărirea penală fără macăr să i se ceară vreo explicaţie. Acesta a prezentat toate documentele necesare pentru a dovedi că urmărirea penală demarată de procurori este una nejustificată, mai ales că instituţiile statului au verificat în anii anteriori aceste aspecte şi nu au fost găsite nereguli.
Concret, conform celor de la DNA, Victor Ponta este acuzat de:
– fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni)
– complicitate la evaziune fiscală în formă continuată
– spălarea banilor
Legat de acuzaţia de fals în înscrisuri sub semnătura privată, 17 la număr, Ponta a explicat foarte clar că „dacă tragi 17 gloanţe într-un om, nu înseamnă că ai comis 17 infracţiuni, ai comis doar una”. Ponta a venit în faţa presei cu toate cele 17 facturi emise.
De asemenea, Premierul a venit în faţa presei şi cu un exemplar al contratului care atestă cumpărarea celor două apartamente „de lux”, lucru care s-a petrecut înainte de existenţa oricărei colabărări cu societatea avocaţială deţinută de Dan Şova, apartamente care au costat la acel moment 900.000 lei, acesta fiind preţul pieţei. 
Pe de altă parte, aceleaşi „infracţiuni” au mai fost tranşate, încheiate şi verificate în vremea lui Bleşnar. Ponta a ţinut să mai specifice faptul că în perioada în care au fost „comise aceste infracţiuni” se afla în opoziţie şi nu deţinea aceste funcţii publice.
Ponta a mai amintit că Iohannis a candidat deşi a fost trimis în judecată şi a mai spus că Atanasiu e în conflict de interese pentru că a semnat contractele lui Şova şi ale Alinei Gorghiu.
Nu în ultimul rând Victor Ponta a mai declarat azi, că dacă moţiunea depusă de PNL va fi respinsă, Guvernul îşi va continua proiectele pentru că nu a făcut nimic greşit.
Vă reamintim că vineri, 5 iunie, PNL a depus o moţiune de cenzură care va fi dezbătută cel mai probabil săptămâna ce urmează.
DNA-ul Codrutei Kovesi i-a facut abuziv dosar penal premierului Victor Ponta, cel putin in ceea ce priveste infractiunea de conflict de interese. Procurorul Jean Uncheselu a cerut Camerei Deputatilor aviz pentru inceperea urmaririi penale impotriva premierului Victor Ponta pentru conflict de interese – in dosarul in care prim-ministrul este acuzat si de spalare de bani si complicitate la evaziune fiscala – desi la DNA se cunostea faptul ca infractiunea de conflict de interese nu este de competenta parchetului anticoruptie, ci de competenta Sectiei de urmarire penala si criminalistica din PICCJ. Iar acest lucru rezulta dintr-o rezolutie de la inceputul anului 2013, emisa de vestitul procuror Lucian Papici (foto), fostul sef al Sectiei I DNA.
Astfel, la 24 ianuarie 2013, Lucian Papici a infirmat o rezolutie a procurorului de caz Marcel Sandu din dosarul senatorului PSD Liviu Pop, fost ministru al Educatiei. Acesta din urma dispusese, in 15 ianuarie 2013, neinceperea urmaririi penale fata de Liviu Pop pentru conflict de interese. Solutia a fost insa infirmata de Lucian Papici, care a stabilit ca o asemenea infractiune este de competenta PICCJ si ca „procurorul de caz si-a arogat o prorogare de competenta, rezolvand o problema ce excede in mod obisnuit/normal competentei procurorilor anticoruptie”.
PICCJ a trimis dosarul de conflict de interese la DNA, Papici l-a returnat
In noiembrie 2012, Agentia Nationala de Integritate a anuntat ca a sesizat PICCJ in cazul lui Liviu Pop, acuzat de conflict de interese si abuz in serviciu contra intereselor publice, un dosar care in cele din urma s-a dovedit a fi o alta facatura, ministrul primind NUP in final si de la procuroarea Claudia Bobe de la PICCJ. ANI sustinea ca dupa numirea in functia de ministru al Educatiei, Liviu Pop a emis un Ordin prin care ar fi avantajat patrimonial Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant, al carei secretar general fusese si cu care se aflase in raporturi de munca in ultimii cinci ani. Ajuns la PICCJ, dosarul a fost trimis la DNA printr-o ordonanta din noiembrie 2012.
Procurorul de caz de la DNA a dispus neinceperea urmaririi penale fata de Liviu Pop pentru cele doua infractiuni, dar solutia a fost infirmata, la 24 ianuarie 2013, de seful Sectiei I a DNA de la acea vreme, Lucian Papici, care a constatat ca infractiunea de conflict de interese nu este de competenta DNA si a retrimis dosarul la Sectia de urmarire penala si criminalistica din PICCJ.
Asadar, la DNA se stia ca infractiunea de conflict de interese nu este de competenta parchetului anticoruptie. Cu toate acestea, procurorul Jean Uncheselu a solicitat Camerei Deputatilor aviz pentru inceperea urmaririi penale impotriva premierului Victor Ponta, fix pentru aceasta infractiune. Iata deci cum se face „Justitie” la DNA.
Prezentam in continuare fragmente din ordonanta procurorului Lucian Papici, care este atasata integral la finalul articolului:
„Prin actul rezolutiv in cauza, in baza prevederilor art.228 alin.6 Cpp rap. la art. 10 alin.1 lit. d Cpp, procurorul de caz a dispus neinceperea urmaririi penale fata de numitul Pop Liviu Marian (fost ministru al Ministerului educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in prezent parlamentar) sub aspectul presupusei savarsiri a infractiunilor de conflict de interese, prev. de art. 253/1 alin. 1 Cod penal si abuz in serviciu contra intereselor publice prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod penal.
Pentru a dispune aceasta solutie procurorul de caz a stabilit urmatoarele:
Prin ordonanta nr. 1009/P/2012 din 29.11.2012, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de urmarire penala si criminalistica a dispus declinarea competentei sub aspectul savarsirii infractiunilor de conflict de interese si abuz in serviciu contra intereselor publice de catre numitul Pop Liviu Marian (fost ministru al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in prezent parlamentar).
Practic, persoana juridica care a facut sesizarea in acest caz a fost Agentia Nationala de Integritate care, prin adresa nr. 51086/G/II/09.11.2012, a alegat faptul ca a identificat elemente de incalcare a legislatiei penale sub aspectul posibilei savarsiri a infractiunilor prev. de art 253/1 alin. 1 Cod penal si art. 248 Cod penal.
(…)
Procurorul de caz, in examinarea faptului daca s-a savarsit sau nu infractiunea de conflict de interese, a alegat urmatoarele:
‘Chiar daca numitul Pop Liviu Marian a participat la luarea unei decizii prin care s-au creat avantaje patrimoniale pentru persoana juridica cu care s-a aflat in raporturi de munca in ultimii 5 ani, nu poate fi retinuta infractiunea de conflict de interese, dat fiind claritatea prevederii de la art. 253/1 al 2 din Codul penal, in sensul ca incriminarea acestei fapte penale nu se aplica si in cazul adoptarii de acte normative. Prin continutul sau, Ordinul comun 4271/29.05.2012, emis de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Finantelor Publice are caracterul unui act normativ ce reglementeaza raporturi juridice generale, impersonale si pentru o perioada nedeterminata de timp.
Ca temei juridic al solutiei de neincepere a urmaririi penale ce se va dispune cu privire la savarsirea infractiunii de conflict de interese prev. de art. 253/1 al. 1 din Codul penal, se retine ca nu sunt realizate elementele constitutive ale infractiunii, lipsind cerinta esentiala a laturii obiective ca actul sau decizia sa aiba caracter individual si nu normativ’.
()
In urma examinarii solutiei dispuse de catre procurorul de caz si a analizei dosarului de fond, opinam ca se impune infirmarea partiala a acesteia, in sensul mentinerii ca fiind legala si temeinica a solutiei in ceea ce priveste infractiunea prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 Cod penal (procurorul de caz motivand, just, ca in cauza nu s-a produs urmarea imediata, respectiv o tulburare insemnata a bunului mers al unei institutii din cele prevazute la art. 145 Cod penal, in acest caz Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului).
Relativ la infractiunea de conflict de interese, procurorul de caz si-a arogat o prorogare de competenta, rezolvand o problema ce excede in mod obisnuit/normal competentei procurorilor anticoruptie.
Fara a intra pe fondul problemei, respectiv daca exista sau nu o anumita legatura intre cele doua infractiuni supuse analizei de fata, care a impus reunirea cauzelor penale opinam ca, in acest caz, in interesul unei bunei judecati (si luand in considerare cazuistica si expertiza dobandita de procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in instrumentarea unor cauze de acest gen) se impune disjungerea cauzei si declinarea competentei in ceea ce priveste infractiunea prev. de art. 253/1 alin.1 Cod penal in favoarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de urmarire penala si criminalistica.
Asa fiind, in temeiul prevederilor art. 64 pct. 3 din Legea nr. 304/2004, republicata,
Dispun:
1. Infirmarea partiala a rezolutiei emise la data de 15.01.2013 de catre procurorul de caz in dosarul nr. 399/P/2012 al DNA – Sectia de combatere a coruptiei, doar in ceea ce priveste infractiunea de conflict de interese prev. de art. 253/1 alin.1 Cod penal.
2. Disjungerea si declinarea competentei de solutionare a cauzei privind infractiunea de conflict de interese prev. de art. 253/1 alin.1 Cod penal in favoarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitiei – Sectia de urmarire penala si criminalistica”.