Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită sâmbătă, 21 mai 2016, la NOAPTEA MUZEELOR. Programul de vizitare în acest an va fi 13-01, accesul este gratuit.
Participanții la evenimentul cultural european vor avea posibilitatea să viziteze Expoziția permanentă „Cultura tradițională din Transilvania – sec. XVIII-XX”, Expoziția permanentă tactilă „Atinge și înțelege – mesajul tactil al obiectelor țărănești tradiționale”, Expoziția temporară „Zestre bănățeană” și Festivalul Național de Ceramică Contemporană CAOLIN 2016.
Expozitia permanenta „Cultura populară din Transilvania – sec. XVIII–XX” abordează principalele domenii ale culturii materiale şi spirituale din Transilvania rurală, ilustrate prin exponate reprezentative, selectate din cele peste 40.000 de artefacte existente în colecţiile instituţiei noastre.
Expozitia tactila „Atinge şi înţelege – mesajul tactil al obiectelor ţărăneşti tradiţionale este destinată în primul rând vizitatorilor cu deficienţe de vedere, oferind însă, în acelaşi timp, o experienţă de un tip aparte şi vizitatorilor obişnuiţi, mai ales unei anumite categorii de vârstă: copiilor dornici să atingă şi să manipuleze asemenea obiecte neobişnuite.
Expoziția temporară „Zestre bănățeană” cuprinde costume tradiționale, podoabe și fotografii vechi din Banat, din colecția etnografică Marius Matei. Piesele expuse datează de la sfâșitul secolului al XIX-lea și prima jumatate a secolului al XX-lea).
Festivalul Național de Ceramică Contemporană CAOLIN 2016 este, în acest an, la ediția a III-a. Evenimentul oferă o imagine elocventă a evoluției artei ceramice românești, care se exprimă astăzi într-o impresionantă diversitate stilistică si semantică. Festivalul va debuta de Noaptea Muzeelor, dar va continua și duminică, 22 mai 2016 și va prezenta lucrările originale și captivante a 19 artişti români, iar publicul va fi invitat să descopere o selecţie variată de lucrări, de la creaţii artistice la obiecte utilitare de cea mai înaltă calitate. În cadrul evenimentului se vor organiza o serie de workshop-uri gratuite, pentru copii şi adulţi, de iniţiere în artele plastice. Scopul acestora este de a deschide apetitul publicului pentru arta plastică contemporană.
***
Muzeul Etnografic al Transilvaniei este primul muzeu etnografic din România. A fost constituit în anul 1922 și a început să funcționeze, oficial, din 1 ianuarie 1923. Este primul muzeu românesc înființat pe baza unui program științific, la a cărui alcătuire au contribuit mari specialiști ai epocii.
Instituţia are două secţii: cea pavilionară, găzduită în Palatul Reduta şi cea în aer liber (Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia”), situată în tradiţionalul spaţiu de recreare clujean din pădurea Hoia.
Inițiativa înființării Muzeului Etnografic a aparținut Consiliului Dirigent al Transilvaniei care, prin inspectorul general al muzeelor, Coriolan Petranu, a făcut primele demersuri în acest sens.
Primele campanii de cercetare, realizate în anii 1922-1923, au fost finalizate prin achiziționarea unui număr 1230 de obiecte și prin realizarea a 160 fotografii. Aceste materiale etnografice au constituit suportul primei expoziții etnografice permanente, deschise în primăvara anului 1923.
De la înființare până în anul 1957, Muzeul Etnografic la Transilvaniei a avut câteva locații în oraș, iar începând cu acest an i-a fost atribuit actualul său sediu, clădirea istorică „Reduta” de pe strada Memorandumului nr. 21, în care funcționează până astăzi.
Clădirea în care se află sediul administrativ al Muzeului Etnografic al Transilvaniei a luat numele principalei săli din incinta edificiului, denumită „Reduta” (de la fr. redoute = sală de dans). Istoria edificiului este însă cu mult mai veche. În evul mediu, pe acest loc existau trei clădiri, de la una dintre acestea păstrându-se un ancadrament renascentist de la începutul secolului al XVII-lea. În secolul al XVIII-lea, aici a funcționat cel mai important han al Clujului, care purta numele „Calul alb” (sau „Calul Bălan”).
Sala „Reduta” a găzduit, în secolul al XIX-lea, nenumărate evenimente importante din istoria politică și culturală a Transilvaniei. Aici s-au desfăşurat mai multe sesiuni ale Dietei Transilvaniei, în cursul cărora au fost adoptate hotărâri extrem de importante pentru istoria Marelui Principat al Transilvaniei. În această sală au concertat câțiva dintre marii muzicieni ai lumii: Franz Liszt, Johannes Brahms, Bela Bartok, George Enescu.
În 1894, în această sală s-a desfășurat cunoscutul proces politic cunoscut sub numele de „Procesul memorandiștilor”, intentat de autoritățile maghiare ale epocii fruntașilor mișcării naționale românești. În cursul acestui proces, liderul Partidului Național Român, dr. Ioan Rațiu, a rostit istoricele cuvinte: „Existența unui popor nu se discută, ea se afirmă!”.
În anul 1897, în sala „Reduta” a avut loc prima proiecție cinematografică din istoria orașului. Clădirea a găzduit congrese și întruniri ale partidelor politice și asociațiilor culturale, campionate de scrimă, baluri mascate. În anul 1925, clădirea a fost împrumutată de municipalitate Armatei române, pentru o perioadă de 25 de ani. În această perioadă, în clădire a funcționat un cazinou ofițeresc.
În anul 1957, Muzeului Etnografic la Transilvaniei i-a fost atribuit actualul său sediu, clădirea istorică „Reduta” de pe strada Memorandumului nr. 21, iar începând cu anul 1958 au început lucrările de restaurare a clădirii. Muzeul funcționează în această clădire până astăzi, transformându-se astfel într-unul dintre cele mai importante repere de pe harta culturală a României.
