joi, martie 28, 2024

Interviul Săptămânii – Flavius Milăşan

Servicii de criolipoliză la Allure Clinique de Beaute!

Slăbește la rece, fără bisturiu și la un preț accesibil printr-o procedură fără riscuri. În doar trei ședințe, poți scăpa de 5-6 cm în circumferință.

Flavius MilasanÎn contextul Capitalei Europene a Tineretului, redacţia Cluj 24h.ro vă propune în această săptămână un interviu realizat cu Flavius Milăşan, directorul Casei de Cultură a Studenţilor Cluj-Napoca.

K.A Sunteţi directorul unei instituţii importante, cu atât mai mult că în acest an oraşul nostru este Capitală Europeană a Tineretului. Cum a decurs 2014 pentru Casa de Cultură a Studenţilor Cluj-Napoca?

F.M. Faţă de 2013, anul 2014 a fost un an foarte bun mai ales în ce priveşte activitatea culturală, deoarece numărul de proiecte pe instituţie s-a dublat, iar în ceea ce priveşte veniturile şi contractele din închiriere a ajuns undeva la 120 de contracte faţă de aproximativ 70 cu un an înainte. Este primul an după 2012 în care instituţia a primit subvenţie şi de la minister, 185.000 lei dintre care 45.000 au fost subvenţia alocată pentru programul Unifest.

K.A. Să vorbim puţin despre Federaţia Share, despre activitatea ei. Probabil aţi văzut în presa locală diferite articole, cum vedeţi dumneavoastră toată această situaţie?

F.M. În ultimele două zile chiar am avut o delegaţie la Cluj de la Ministerul Tineretului şi Sportului, domnul secretar de stat Cristian Cosmin, domnul director de cabinet, Vlad Ţone şi respectiv de la cancelaria Primului Ministru, consilierul Cristian Botan. Timp de două zile noi am avut o serie de întâlniri cu cei de la Federaţia Share şi am constatat că sunt tineri foarte bine pregătiţi cu o strategie foarte bine pusă la punct şi chiar domnul secretar de stat spunea că nici în Bucureşti, tinerii din organizaţiile studenţeşti cu care se întâlneşte nu l-au supus la un asemenea tir de întrebări punctuale şi la obiect. Se vede că sunt bine informaţi, se vede că au studiat tot ce înseamnă proiectele pe care le poate finanţa ministerul prin linie dedicată sau prin programele de tineret şi sport şi din punctul meu de vedere, Capitala Europeană a Tineretului este un proiect a cărui urmări şi beneficii se vor vedea abia peste 2-3 ani şi de ce nu, chiar peste 4 ani putem perpetua această idee în altă locaţie şi în altă zonă a ţării într-un alt centru universitar, poate Iaşul sau poate pe undeva în sud, de ce nu?

K.A. Se vorbea la un moment dat prin presă chiar şi de o politizare a acestei federaţii dat fiind faptul că la conducerea sa se află şi membri ai fostului PDL. Cum comentaţi?

F.M. În cele două zile de întâlniri chiar am evitat să aducem în discuţie factorul politic. Au fost discuţii şi întâlniri în care noi ne-am cunoscut şi am văzut că există deschidere atât din partea lor cât şi din partea noastră exceptând apartenenţa politică a fiecăruia. Până la urmă este un proiect pentru municipiul Cluj-Napoca, este un proiect pentru ţară şi chiar Primul Ministru l-a declarat proiect de importanţă naţională.

K.A. Dumneavoastră sunteţi totodată şi consilier local, nu de mult timp, dar vrem să vă întrebăm cum v-aţi acomodat, cum au decurs lucrurile până acum?

F.M. A fost o perioadă de acomodare în care neavând tangenţă cu administrativul până acum, mi-am dat seama că am intrat în contact cu mulţi factori noi, cu multe aspecte care nu îmi erau cunoscute până acum, dar este o postură în care eu mă regăsesc prin a mă implica pentru comunitate, pentru oameni, îmi place ceea ce fac. De anul acesta o să vedeţi o mult mai mare implicare de-a mea ca şi consilier. A fost un an de acomodare în care am perceput şi m-am instruit să spun aşa pe ceea ce înseamnă administraţie locală.

K.A. Din postura dumneavoastră de consilier local, cum vedeţi cultura la Cluj?

F.M. Din punctul meu de vedere există foarte multe activităţi culturale, mai ales în anul acesta. Întrebarea e „câte sunt de calitate”?. Să zic aşa, piaţa clujeană în domeniul cultural, fie că vorbim de evenimente în care publicul plăteşte o anumită taxa, fie că vorbim de evenimente culturale care se desfăşoară pentru societatea studenţească, sau pentru tineri, gândite sau create de instituţii publice care au ca domeniu de activitate tinerii şi studenţii lumea a ajuns la un prag de saturaţie, nu mai poate face diferenţa dintre un evenment de calitate şi respectiv evenimentele de masă. În fiecare săptămână se întâmplă ceva, fie că e într-o instituţie publică fie că e în piaţă şi din punctul meu de vedere la ora actuală încă nu se realizează trierea asta între ce înseamnă un eveniment de calitate sau un eveniment câştigat printr-un proiect pe care până la urmă trebuie să îl realizezi pentru că ai finanţare şi eşti obligat. Noi am avut anul trecut şi foarte multe evenimente, asta a fost şi marea problemă pe promovare, că lumea nu mai gustă, nu mai vine şi nu mai participă la ceea ce înseamnă instituţii publice, sau să meargă la un teatru, sau să meargă la operă ori să vină la Casa de Cultură unde există cel puţin 3-4 evenimente anuale cu intrarea liberă şi preferă fie să iasă în piaţă la un concert fie să meargă la alte evenimente care până la urmă sunt bune, sunt pentru comunitate, ne face cunoscuţi dar e un alt gen de cultură din punctul meu de vedere.

K.A. Ştiţi deja că alţi consilieri locali critică starea clădirilor din centrul istoric. Ştiţi cumva cum decurge proiectul de refaţadizare?

F.M. Da. Anul trecut, nu ştiu din ce motive, finanţarea pentru renovarea clădirii, a etajului I şi respectiv a refaţadizării a fost oprită la un moment dat. Anul acesta am avut o discuţie cu domnul Primar şi am garanţia că se vor întâmpla lucruri bune pentru această instituţie. O să încercăm fie să refaţadizăm clădirea, fie să renovăm etajul I, exceptând culoarea politică.

K.A. Ce credeţi că îi lipseşte Clujului pe plan cultural? Ce aţi încuraja să se organizeze în acest an pentru tineri?

F.M. O strategie locală pentru tineret, care nu există la ora actuală. Ea a fost în discuţie în cele două zile de întâlniri şi pe care eu ca instituţie publică în colaborare cu ce înseamnă instuţiile de cultură şi organizaţiile studenţeşti la nivel de Cluj-Napoca, sunt dispus ca în viitorul apropiat să gândim un astfel de proiect axat pe strategia naţională pentru tineret, care a fost lansată de curând. Recent a fost publicată în Monitorul Oficial şi urmează să fie făcută cunoscută publicului.

K.A. Revenind la Capitala Europeană a Tineretului, cum vedeţi publicitatea făcută de reprezentanţii federaţiei?

F.M. După cu vă spuneam, acolo există o echipă foarte bine conturată şi închegată. Poate sunt încă în perioada în care ei nu şi-au închegat foarte bine responsabilităţile şi acesta era şi sfatul nostru către ei. Aveţi evenimente? De ce nu vă promovaţi? Lumea trebuie să cunoască faptul că voi aveţi într-adevăr evenimente. Noi chiar am discutat de calendarul lor de activităţi pe care le vor avea anul acesta şi credeţi-mă că nu sunt evenimente de doar 100-200 de oameni, vorbim ca exemplu doar de cele 3-4 întâlniri a confesiunilor religioase de pe fiecare întâlnire sunt cel puţin 1000 de tineri care vor participa naţional şi internaţional. Cred că, să zic, problema la ei la ora actuală e de a-şi comunica şi de a-şi face cunoscut proiectul, cred că au din acest punct de vedere un deficit. Dar în ceea ce priveşte calendarul de acţiuni, se vor desfăşura activităţi culturale de o importanţă naţională şi internaţională.

K.A. Proiecte interesante anul acesta şi la Casa de Cultură a Studenţilor?

F.M. În ceea ce priveşte Casa de Cultură a Studenţilor, anul acesta pregătim în premieră, 5 festivaluri naţionale. Înercăm să ne axăm pe acţiuni foarte mari şi tot în zona culturală, tangenţial pe acţiuni mai mici. Până acum existau acţiuni foarte mici care să zic aşa, înghiţeau bugete destul de mari, dar acum am zis că mergem pe evenimente naţionale în care implicăm şi celelalte case de cultură, gândite şi realizate la Cluj. Casa de Cultură a Studenţilor e una dintre cele mai mari instituţii zic eu, şi importante instituţii din Cluj, e a doua ca şi mărime din ţară, după Bucureşti şi până acum noi duceam lipsă de festivaluri naţionale. Aveam doar un cenaclu literar care se desfăşura la nivel naţional dar de anul acesta o să avem un festival internaţional de folclor şi obiceiuri de iarnă, o să avem un concurs naţional de şah, o să avem un festival naţional de teatru, o să avem un festival naţional de artă fotografică şi grafică şi pe viitor, sper eu o să avem şi un festival de dans modern şi contemporan.

K.A. Dacă tot stăm de vorbă cu un politician, am pregătit 2 întrebări pe politică. Doamna Aurelia Cristea a venit cu o propunere de reorganizare a PSD Cluj-Napoca. Ce părere aveţi?

F.M. Din punctul meu de vedere, sunt de acord ca într-o organizaţie politică să existe oameni de calitate, oameni profesionişti. Poate prezentarea, sau modul în care presa a preluat declaraţia doamnei Aurelia Cristea a fost într-un alt mod faţă de ce a dorit dânsa să transmită. Şi eu, fiind preşedinte executiv al organizaţiei municipale ştiu şi am lucrat chiar şi în ultima campanie cu foarte mulţi oameni de calitate şi profesionişti în ceea ce fac. Până la urmă acesta era şi mesajul doamnei Aurelia Cristea, că organizaţia are nevoie de oameni care să reprezinte din punct de vedere profesional şi calitativ, viitorul. Oameni cu care noi putem ieşi în faţă. Nu spun că PSD Cluj-Napoca nu are astfel de oameni. Problema este cum îi pui în evidenţă şi cât de permisivi suntem să îi scotem în faţă, să le arătăm într-adevăr capacităţile şi că într-adevăr  există şi o altă altenativă faţă de percepţia umană. Până la urmă Clujul şi cetăţenii municipiului în raport cu PSD Cluj este vorba doar de percepţie pentru că oameni de calitate chiar există, au existat tot timpul, problema este cum îi scoatem în faţă.

K.A. Doamna Cristea a r fi dorit o activitate mai serioasă din partea consilierilor PSD.

F.M. Ştim foarte bine, şi dumneavoastră participaţi la fiecare şedinţă de Consiliu Local, s-a publicat şi raportul pe intervenţii anul trecut este liderul nostru de grup, doamna Claudia Anastase care în fiecare şedinţa are intervenţii şi dacă vă uitaţi pe acel raport, este lider în intervenţiile pe care le are în Consiliul Local. Practic, din punctul meu de vedere, este dintre cei mai bine pregătiţi consilieri locali. Este o echipă tânără care se formează, vă spuneam şi eu a durat până să vezi cum decurge totul. Nu poţi intra şi să îţi dai cu părerea despre anumite lucruri pe care nu le cunoşti. Este o echipă tânără ce se formează, dar de la şedinţă la şedinţă vine cu amendamente, încearcă să aibă totodată intervenţii şi eu zic că pe viitor va fi o echipă închegată, ideea e câtă răbdare avem cu ei. Noi românii avem un talent în a schimba oamenii în primă fază fără a-i vedea fără a-i lăsa să se ruleze. Dacă tot discutăm, din punctul meu de vedere PDL asta a făcut. Şi-a pus oameni în anumite poziţii după ce au câştigat alegerile şi i-au format. Credeţi că toţi erau profeşionişti sau toţi au ştiut cu ce se mănăncă anumite lucruri în administrativ? Dar s-au format. Au o echipă puternică, ies cu oameni în faţă şi repret, nu consider că PSD Cluj-Napoca este mai prejos decât alte organizaţii politice, e vorba doar de câtă încredere putem da oamenilor care într-adevăr pot arăta o altă faţă a organizaţiei. Fiecare consilier are strategia lui. Sunt unii care intervin în şedinţele de Consiliu Local, alţii fac în afara consiliului şi toţi ajută mulţi oameni.

 

 

Articole Noi