sâmbătă, aprilie 20, 2024

Interviu Cluj24h – Lucia Cojocaru, preşedintele Sindicatului Liber al Învăţământului Preuniversitar Cluj.

Servicii de criolipoliză la Allure Clinique de Beaute!

Slăbește la rece, fără bisturiu și la un preț accesibil printr-o procedură fără riscuri. În doar trei ședințe, poți scăpa de 5-6 cm în circumferință.

Lucia Cojocaru 1

Lucia CojocaruRedacţia Cluj24h.ro vă propune de această dată un interviu cu:

preşedintele Sindicatului Liber al Învăţământului Preuniversitar din Cluj,doamna Lucia Cojocaru.

În cadrul interviului au fost atinse principalele probleme ale educaţiei, precum şi din învăţământul de la Cluj

Lucia Cojocaru: despre Sindicatul Liber al Învățământului Preuniversitar.

K.A. Pentru început vă rugăm să faceţi o surtă descriere a Sindicatului Liber al Învăţământului Preuniversitar.

L.C. Sidicatul Liber al Învăţământului Preuniversitar clujean s-a înfiinţat în 1990.

Este afiliat la nivel de federaţie la Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ.

Pe plan naţional eu cred că suntem o masă destul de însemnată, adică 170.000 de membri.

Pe plan judeţean, avem la Cluj peste 5000 membri.

Avem două filiale, cea de la Gherla şi de la Câmpia Turzii. Sunt afiliate la noi dar au personalitate juridică.

Sindicatul nostru, clar că apără interesele membrilor noştri de sindicat în orice situaţie.

Pe lângă aceasta, noi la orice problemă, neajuns al unui membru de-al nostru încercăm să îl ajutăm. Asta, atât pe cale profesională cât şi pe cale juridică.

Bineînţeles, pe lângă procesele care acum sunt în faza de decont şi se achită nişte drepturi salariale, noi mai acordăm ajutoare sociale în caz de:

deces,

de boli incurabile şi avem şi o ofertă pe perioada concediilor de la anumite agenţii.

Mai demult, aveam în evidenţă când se dădea de la Ministerul Muncii bilete subvenţionate şi plătea fiecare salariat al nostru 50%.

Aveam o repartiţie care ne venea de la Bucureşti.

De aproape 4 ani nu se mai primesc aceste bilete doar acele bilete de tratament prin Casa de Pensii. Foarte greu ajungem, din păcate, acolo.

Niciodată nu am beneficiat de ele, doar dacă merge un coleg de al nostru în nume personal:

pentru o anumită boală sau

anumit tratament.

În alte judeţe este o mai bună colaborare cu Casa de Pensii, la noi la Cluj nu prea.

Şi bineînţeles pe linie profesională datorită proiectelor pe care le avem la nivel de federaţie.

Avem anumite cursuri de perfecţionare cu anumite credite care îi ajută pe colegii noştri.

Știţi foarte bine din cinci în cinci ani dânşii trebuie să acumuleze un anumit punctaj pentru a se perfecţiona.

Noi îi ajutăm ca aceste cursuri să fie gratuite. Am avut astfel de cursuri pe Sănătatea în muncă sau Calitatea în educaţie.

Este un proiect mare şi fiecare curs a avut câte 25 de credite. Acestea au fost pe 2013-2014.

Urmează alte proiecte importante, vom avea o discuţie săptămâna aceasta cu federaţia şi vom vedea ce proiecte sunt finalizate acum.

Componența Sindicatului.

K.A. Cine face parte din sindicat?

L.C. La mine în sindicat sunt toţi egali şi fac parte din el toţi salariaţii din învăţământul preuniversitar.

Aici vorbim de profesori, femeie de servici, paznici.

La fel, avem aceste bonusuri, o dată pe an în preajma sărbătorilor de iarnă când acordăm nişte tichete cadou.  

Cotizaţia este de 1% din salariul brut, dar la noi toţi sunt egali atât femeia de servici care poate cotizează 3 lei cât şi profesorul care poate cotizează 30 de lei.

Lucia Cojocaru: salarizarea în învățământ ar trebui să fie diferențiată.

K.A. Ne spuneaţi mai sus de salarii. Sunt persoane care spun, că profesorii nu sunt suficient de buni la clasă pentru că nu sunt motivaţi de salarii.

Să fie aşa?

L.C. Este clar unul dintre motive.

Unul dintre obiectivele noastre este acela de a lupta pentru o salarizare mai motivantă, pentru că, haideţi să fim serioşi, contează foarte mult şi prestanţa noastră.

Când apari în faţa unor elevi dacă eşti bine îmbrăcat, eşti aranjat cred că impui şi un anumit respect.

În ziua de astăzi se întâmplă ca unii să nu aibă o ţinută aşa cum ar trebui.

Nu ar trebui şi pornind de aici este clar că sunt anumite neajunsuri, avem majoritatea familiilor unde şi soţul şi soţia sunt în învăţământ.

Avem tineri care la 1200-1300 de lei foarte greu se pot descurca amândoi, dacă mai fac şi naveta sau mai au şi un copil nu este uşor.

Atunci este o problemă salarizarea în învăţământ.

Noi de foarte mult timp insistăm pe acest segment al salarizării fiindcă este clar că este nemotivant.

Şi ar trebui să fie diferenţiat pentru că mai sunt şi profesori care nu prea îşi fac datoria dar sunt şi profesori care fac ceva în plus şi primesc acelaşi salar ca şi colegul care face strictul necesar.

Lucia Cojocaru despre cazul mita primită de Peter Tunde.

K.A. Cum aţi văzut cazul mitei în învăţământ de la Cluj? Vorbim de cazul fostului adjunct de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, Peter Tunde.

L.C. Este o situaţie foarte neplăcută şi nu ne onorează.

Nici nu ştiu cum să mă exprim. Nu cred că un astfel de caz ne reprezintă pe toţi.

Clar că suntem o latură profesionistă în care majoritatea ne facem datoria.

Mai sunt oameni care nu înţeleg că nu din acest lucru se trăieşte şi nu aşa trebuie să te prezinţi, nu asta este menirea ta ca şi dascăl. Este regretabil.

Îmi pare rău pentru dânsa, a fost mulţi ani în inspectoratul şcolar.

Cazuri din acestea de corupţie, sunt şi vor fi probabil, tentaţiile sunt mari.

Noi sperăm să nu se mai întâmple astfel de cazuri pentru că nu ne aduce nimic bun în învăţământ.

Problemele din învățământ.

K.A. Care sunt celelalte probleme de care se plâng profesorii? Cum vi se pare că stăm la capitolul „condiţii” ?

L.C. Acuma, cele mai multe cazuri sunt în mediul rural. În mediul urban, trebuie să recunoaştem că s-a mai îmbunătăţit situaţia.

Nu că nu ar mai fi loc de ceva mai bun, dar sunt şi la ora asta în mediul rural unde în şcoli mobilierul este învechit, materialele didactice şi mai ales manualele.

Este o problemă clară cu manualele acestea care ştim foarte bine că dacă se folosesc mai mult timp transmit şi anumite boli şi sunt depăşite de fapt.

Aici avem o problemă cu: manualele, cu programa şcolară care nu ţine cont de realităţile din ziua de astăzi şi trebuie o monitorizare a acestor lucruri,

dar ca şi condiţii vedeţi că la nivel declarativ, toţi politicienii declară că educaţia este o prioritate naţională.

Doar declarativ şi scrie şi foarte frumos acea cifră de 6% din PIB pentru educaţie, dar ea nu s-a acordat niciodată.

Drept urmare se şi se vede fiindcă dacă nu dai importanţă educaţiei şi investiţiilor pentru că pe lângă salarii mai trebuie şi investiţii în:

şcoli cât şi în perfecţionarea cadrelor didactice şi în foarte multe segmente ale educaţiei.

Notele mici la titularizare.

K.A. Ne spuneaţi de perfecţionarea profesorilor, dar vedem deseori profesori care la titularizare primesc note foarte mici.

Lucia Cojocaru: Ei, aici este iarăşi o problemă şi tot timpul am semnalat acest lucru.

Vedeţi, eu am 34 de ani vechime în învăţământ, dar eu când am venit în învăţământ am venit în primul rând pentru că mi-a plăcut această meserie.

Am avut această chemare şi poate am acel har.

Acest lucru poate mulţi nu l-au înţeles şi generaţia mea cam toţi suntem cei care ne dedicăm acestei meserii, că ne place.

Ori generaţia aceasta care vine şi spuneţi dumneavoastră că se prezintă la examenele de titularizare sunt mulţi care n-au găsit pe piaţa muncii un alt loc de muncă şi atunci asta a fost o alternativă a lor.

Sau chiar s-au gândit „ce contează? Mă duc în învăţământ că predau câteva ore, ce uşor este…”.

Deci ei n-au văzut implicarea asta în procesul de învăţământ şi atunci sigur că neavând acel ataşament de profesie, atunci clar că:

nu fac faţă unui concurs,

unei metodologii şi de pe băncile facultăţii vin total nepregătiţi.

Dacă bine îmi aduc eu aminte, aveam acea practică pedagogică lunară la şcoală unde eram pusă să fac:

un plan de lecţie,

să predau, şi erau apoi nişte discuţii şi după aceea nişte recomandări din partea profesorului unde eram repartizaţi.

Acest lucru nu se mai face aşa.

Ştim foarte bine că la practică studenţii primesc o adeverinţă ştim noi cum dar ei de fapt nu ştiu cu ce se mănâncă această meserie.

Lucia Cojocaru despre cazul de la Liceul Gheorghe Șincai.

K.A. Recent, s-a tot discutat chiar şi în presă despre cazul de la Liceul Gheorghe Şincai. Ce părere aveţi?

L.C. De la bun început trebuie să spun foarte clar că am fost neutră şi nu prea ne-am implicat.

În primul rând pentru că nu ni s-a cerut ajutorul, nouă sindicatului, membrii noştri de sindicat sunt destul de puţini la acel liceu.

Dar nu ne-au cerut ajutorul.

Apoi, nu cred că era o problemă a noastră a sindicatului, era o parte a profesorilor implicaţi, dar nu ei erau în cauză, erau elevii cei care erau în discuţie.

Aici spun foarte clar, adevărul este la mijloc. Niciodată nu este un vinovat şi un nevinovat.

Concluzia noastră este că nu s-a insistat pe o mediere, pe o discuţie, o limpezire a lucrurilor în cadrul şcolii cu toţi factorii implicaţi.

Aici vorbesc de elevi, părinţi, profesori şi conducerea şcolii.

Trebuia stat la masă, discutat şi rezolvată problema, să se ajungă la un numitor comun pentru a se dezamorsa această bombă să îi spun aşa.

Bineînţeles aici presa a căutat senzaţionalul, iar cititorului îi place senzaţionalul.

Niciodată nu o să citească despre câţi olimpici avem sau ce rezultate frumoase avem în învăţământ sau prefesorul cutare ce rezultate a avut într-un anumit proces de învăţământ.

Asta este o problemă în societatea noastră românească.

Sprijin psihologic și pentru profesori.

K.A. Cum ar fi ca şi profesorul să beneficieze de un ajutor de natură psihologică, nu este uşor nici pentru el să educe atâţia elevi? 

L.C. Nu se face asta, este acel psiholog şcolar pentru elevi.

Este în schimb în fiecare an şcolar acel examen medical pe care ţi-l dă medicul de familie, dar ştim cum se dau şi examenul psihologic.

Într-adevăr uzura nervoasă se simte fiindcă nu este totuna să lucrezi cu 30 de copii în fiecare oră şi dacă ai 6 ore în acea zi eşti consumat.

Şi atunci acest lucru se simte în timp.  

De asta am cerut nu numai în Legea Educaţiei acea recomandare pentru colegii noştri care doreau să se pensioneze anticipat cu trei ani înainte de pensie fără penalizări pentru că intervine această problemă care duce la o uzură psihică şi atunci clar că foarte mulţi colegi doresc să iasă la pensie cu trei ani mai repede.

Acest lucru încă nu este reglementat, este una dintre cerinţele noastre pe lângă alte cerinţe pe care le-am avut într-un acord semnat anul trecut cu guvernul.

Primul punct a fost personalul nedidactic care din păcate a fost neglijat şi au un salariu destul de mic,  le era inclusă vechimea în salariul de bază.

Acestu lucru nu era normal.

Dau un exemplu, unul cu o vechime de 25-30 de ani femeie de serviciu sau paznic, era egal la salar cu unul pe care astăzi îl angaja.

Şi atunci s-a discutat la nivel de guvern ca acest segment să fie mai motivat.

În mare s-a rezolvat problema pentru că din iunie creşte salariul minim pe economie la 1.050 lei plus ce s-a negociat cu ministerul muncii, un plus de 12% de spor de condiţii vătămătoare sau periculoase pentru personalul acesta nedidactic, femeile de serviciu, paznici şi aşa mai departe.

Al doilea lucru ce l-am dorit noi a fost pensionarea anticipată, plus al treilea, salarizarea care este foarte importantă şi nu în ultimul rând descentralizarea.

Este o super centralizare, vedeţi că nu este o autonomie a şcolilor unde clar că am putea decide asupra actului educaţional şi asupra instituţiei.

Şi repet, gestionarea manualelor şcolare şi reforma programei şcolare.

Lucia Cojocaru despre examenele elevilor.

K.A. Ce părere aveţi despre faptul că elevii care ajung la pragurile importante cum sunt Capacitatea sau Bacalaureatul reuşesc tot mai puţini să obţină note de trecere?

L.C. Dacă ne uităm pe statistici şi la ultima simulare care a avut loc, dacă facem o comparaţie de la anul trecut la anul acesta este o creştere.

Dar per ansamblu, clar că sunt sub 50% din populţaia şcolară care este sub acest prag de mediocritate să zicem. Este un pericol.

Eu zic că una dintre cauze este şi programa şcolară care este depăşită. Nu mai face faţă, nu mai este stimulativă pentru elev.

Se memorează anumite date, anumite formule şi care nu-i folosesc în viaţă şi atunci trebuie alte metode, alte programe care să îl atragă pe elev şi să-i folosească pe mai departe.

Lucia Cojocaru despre obiectivele Sindicatului.

K.A. Un top obiective ale sindicatului în acest an.

L.C. Avem ca obiective, să corelăm, eu sunt şi vicepreşedinte la nivel naţional al Sindicatului din Învăţământ.

Am un departament juridic pe care îl coordonez, avem jurişti în toată ţara în majoritatea judeţelor.

În Cluj nu avem angajat un jurist avem doar o colaborare cu doamna avocat care ne reprezintă în procese.

Ca şi obiective, anul acesta pe lângă ce v-am spus la personalul nedidactic, aceste sporuri să se acorde.

Cu acel 12%, pentru profesori să se acorde acele drepturi salariale câştigate în instanţă care acum în martie s-au acordat.

Chiar insist asupra faptului că Clujul a primit aceşti bani 100%, acuma chiar în mediul rural nu ştiu dar am avut o întâlnire cu liderii de sindicat şi nu mi s-a semnalat că am avea probleme.

Mai avem în vedere câteva procese pentru personalul didactic auxiliar, aici vorbim de:

secretari, contabili, informaticieni, laborant care au pierdut acele sporuri de ecran, de condiţii vătămătoare şi sunt câteva sporuri ce au fost acordate.

Am iniţiat acest proces pentru acest segment din învăţământ.

În rest, sănătate şi putere de muncă tuturor.

Vă mulţumim pentru timpul acordat!

Citește mai multe din rubrica de „Interviu”.

Articole Noi