Consilierul judeţean PSD, Ivan Ilarie a vorbit într-un interviu despre situaţia agricolă atât la nivel naţional cât şi la nivel local arătând concret factorii ce au dus la un success înregistrat în 2013 în acest domeniu. Totodată, Ivan Ilarie face câteva estimări pentru acest an şi adduce câteva sfaturi fermierilor.
Vă invităm să urmăriţi în cele ce urmează întregul interviu
R: Anul agricol 2013, cel mai bun din ultimii 20 de ani. Care a fost cauza acestui succes?
I. Ilarie: Anul agricol 2013 a fost cel mai bun din ultimii 20 de ani. Un rol important în producţiile foarte bune ale anului 2013 l-a avut nivelul precipitaţiilor, care a fost aproape de cel optim. A plouat mai ales când a fost cel mai important pentru plante, adică la răsărit, înflorit (inspicat) şi la formarea bobului. Trebuie să menţionăm însă şi preocuparea mai atentă a guvernului Ponta şi a ministrului Constantin pentru creşterea subvenţiilor acordate în special al celor de la bugetul naţional, dar mai ales plătirea acestora fără intârzieri.
R: Cum arată producția agricolă în 2014, comparativ cu anul 2013?
I. Ilarie: Producţia agricolă a anului 2014 va fi una bună estimind-o peste media ultimilor cinci ani. Producţia de grâu estimată pentru acest an este mai mică cu cca. 6% iar cea de orz cu cca 10 % faţă de cea din anul 2013. Totuşi producţia de cereale paioase din acest an situează România pe locul cinci în Europa, după Franţa, Germania, Marea Britanie şi Polonia şi permite realizarea unui export de aproape 4 mil. tone cu o valoare de cca. 0.5 miliarde euro. Se anunţă producţii bune şi la porumb şi la celelalte culturi care ne fac să fim optimişti şi să estimăm exporturi apropiate de cele din anul trecut, când pentru prima data după 20 de ani exportul de produse agroalimentare a fost superior importului. Dacă menţionăm şi un început de creştere a efectivelor de animale şi de scădere a suprafeţelor nelucrate putem spera că intrăm cu adevărat în normalitate.
R: La nivelului județului Cluj, la ce noutăți/proiecte în domeniul agricol ne putem aștepta?
I. Ilarie: Şi în judeţul Cluj rezultatele în producţia vegetală a anului trecut au fost foarte bune iar cele din anul 2014 sunt mai mici cu cca. 8%. Rezultatele bune în producţia vegetală, o scădere evidentă a suprafeţelor nelucrate şi o creştere a efectivelor de animale în ultimii doi ani se datorează condiţiilor meteo favorabile, dar şi activităţii A.P.I.A. Cluj , a celorlalte servicii ale ministerului de resort şi a Consiliului Judeţean, amintind doar plata prin A.P.I.A. Cluj a 45 milioane euro pentru anul 2013, cu aproape 20 % mai mult faţă de anul 2012. Cererile depuse la A.P.I.A. Cluj pentru anul în curs sunt mai multe (şi cu valori mai mari) la toate tipurile de subvenţii estimându-se o creştere faţă de anul trecut cu cca. 14%. Cu certitudine un rol pozitiv în obţinerea creşterilor din anul 2013 şi 2014 l-a avut funcţionarea mai bună a M.A.D.R. , a serviciilor sale din teritoriu. Ca argument, în judeţul nostru menţionăm organizarea mai bună a acestora, respectiv organizarea unui subcentru A.P.I.A. al centrului Mihai Viteazu, la Câmpia Turzii şi al unui centru A.P.I.A. nou la Mociu, scurtându-se distanţele şi timpul de deplasare pentru depuneri de cereri pentru cca. 8000 de fermieri. Menţionăm participarea consilierilor judeţeni de formaţie agricolă în frunte cu vicepreşedintele Ioan Oleleu la înfiinţarea Asociaţiei Cluster-ul Agro-Ind-Food Cluj, pentru ajutarea fermierilor în valorificarea producţiei şi accesarea de fonduri europene. Cred că un important rol al Cluster-ului este popularizarea pachetului PAC 2014-2020 şi sprijinirea fermierilor în realizarea de proiecte. Această acţiune a început cu prezentarea noilor posibilităţi de dezvoltare a agriculturii în funcţie de condiţiile pedoclimatice în cateva comune (Aghireş, Poieni) şi va continua în toate comunele judeţului. Se cuvine să menţionăm că o echipă a Cluster-ului realizează proiecte cadru pe diferite tipuri de activităţi pentru fermieri . Sperăm să finalizăm (dacă vom fi lăsaţi) celelalte două proiecte ale Consiliului Judeţean Cluj, respectiv realizarea unui depozit de fructe şi legume lângă Câmpia Turzii şi a unui abator în Iclod.
R: Considerați viabillă refacerea sistemelor de irigații din zona agricolă Turda – Câmpia-Turzii?
I. Ilarie: Sistemul de irigaţii din zona Mihai Viteazu acoperea în anul 1989 cca. 5800 ha. După “pulverizarea”infrastructurii de udat în perioada 1990-2000, în anul 2003 şi cu eforturi personale (ca şi director general al Direcţiei Agricole Cluj), am repus în funcţie sistemul pe o suprafaţă de 1700 ha. Din pacate, după anul 2004 s-a continuat jaful ajungându-se din nou la zero. În prezent există în studiu două variante de repornire a sistemului de irigaţii.
R: Acum ceva ani România era considerată grânarul Europei. Cum am putea îmbunătăţi imaginea României dincolo de graniţe, din acest punct de vedere bineînţeles?
I.Ilarie: România nu a fost un real grânar al Europei niciodată, decât în mintea unora cu viziune idilică asupra satului românesc în perioada interbelică. Dacă în Franţa interbelică se obţineau 3 tone de grâu/ha, în România în cel mai bun an se obţinea 957 kg/ha. România exportă orz şi porumb în jur de 500.000 to/an, dar exportul de grâu nu a depăşit 200.000 to/an. În acelaşi timp consumul de grâu/căpiţă în România se situa sub 150 de kg faţă de un necesar normal anual/căpiţă de 350 -400 Kg, foarte mulţi români neştiind cum arată pâinea din grâu în acea perioadă, în care eram “granarul” Europei. România are însă un mare potenţial agricol, încă nevalorificat. De pe o suprafaţă arabilă de cca 9.4 mil. ha, din care obişnuit se cultiva cu cereale cca. 6 mil. ha, cu o producţie medie de cca. 6.5-7 to/ha, (o producţie obişnuită în ţările dezvoltate, însă cu o fertilizare chimică cu 700-1000 kg/ha) se pot obţine cca. 40 mil. tone de cereale, care la un necesar anual de cereale de 400 kg ar putea asigura hrana pentru 100 de milioane de oameni , dintre care … numai 20 de milioane din România. Deşi anul trecut România a exportat peste 4 mil. tone de grâu (situându-se pe locul 10 între exportatori) şi probabil tot atât şi în acest an, loturile au fost mici şi fără avantaje mari, comparativ cu Ucraina care a exportat cca. 9 mil. tone sau cu Rusia care a exportat prin Marea Neagra cca. 21 mil tone. Pentru transformarea României în grânar important, specialiştii în comerţul cu cereale recomandă realizarea unor asociaţii de cultivatori puternici, în stare să realizeze producţii mari dar şi depozitarea şi condiţionarea unor cantităţi mari, care să aducă avantaje la negocierea preţului.
R: Câteva sfaturi pentru fermieri
I.Ilarie: Experienţa ne permite să recomandăm fermierilor clujeni cultura cerealelor pentru consumuri locale (nu pentru export prin portul Constanţa, datorită costurilor mari cu transportul), cultura pomilor fructiferi favorizată de sumele mari alocate din fonduri europene în perioada 2014-2020, cultura plantelor furajere, creşterea ovinelor şi bovinelor .
Le recomandăm celor interesaţi să caute echipa Cluster-lui la Piaţa de Gros Agro din Dezmir pentru proiecte cadru, dar şi OJDRP, A.P.I.A. şi Direcţia Agricolă.
Le reamintim fermierilor că se pot încă depune cereri pentru subvenţia la motorină şi proiecte pentru modernizarea fermelor, pe măsura 121 până în 31 iulie 2014, ora 12:00, la OJDRP Cluj.
Consilierul judeţean. Ivan Ilarie este membru în Comisia de patrimoniu, regii, comerţ, turism precum şi în Comisia de agricultură, silvicultură şi mediu.
Sursă foto: facebook.com
