Florești: Starea de alertă- avantaj sau dezavantaj? Unde se duc banii floreștenilor?

Discuțiile pe tema gunoaielor de la Florești nu s-au încheiat, soluția nu există deocamdată și din câte se pare, ies la iveală mai multe nereguli. Este însă foarte important să observăm ce avantaje și dezavantaje a avut cererea primarului de la Florești de a declara stare de alertă. 

În 25 Iulie, primarul comunei Florești îi solicita Prefectului să „aprobe” declararea stării de alertă în cea mai mare comună din țară pentru că nu mai are unde să ducă gunoiele.

În acest moment, la nivelul comunei Florești serviciul de salubritate se află într-o situație specială, fiind în imposibilitatea colectării deșeurilor menajere de la populație ca urmare a imposibilității depozitării acestora într-o rampă autorizată. Quatro Eco Salub, a fost notificat de către Salprest Rampă de suspendarea contractului care permitea operatorului depozitarea deșeurilor în rampa agentului economic amintit. Având în vedere toate aceste aspecte, am solicitat în cursul zilei de astăzi Instituției Prefectului Județului Cluj, în baza prevederilor art 2. lit J, coroborat cu art. 24 lit. C ale OUG 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, acordul pentru declararea stării de alertă pe raza Comunei Florești.

Prefectul judeţului Cluj nu a emis acordul pentru declararea stării de alertă pe raza unităţii administrativ teritoriale Floreşti, judeţul Cluj din următoarele considerente:

I. Din adresa transmisă de Primăria Floreşti nu rezultă concret tipul de risc avut în vedere dintre cele menţionate la art.2 lit.j din OUG nr.21/2004

II. Nu ne-a fost comunicată Hotărârea Comitetului local pentru situaţii de urgenţă privind declararea stării de alertă pe raza comunei Floreşti, judeţul Cluj cuprinzând toate cele 4 elemente obligatorii, prevăzute la art.4 aliniatul 5 din OUG nr.21/2001 respectiv:

a) baza legală;

b) perioada de aplicare;

c) măsurile dispuse;

d)obligaţiilecetăţenilorşialeoperatoriloreconomiciînceeacepriveşteparticipareala activităţi în folosul comunităţilor locale.

De asemenea, potrivit art. 2 lit.f din OUG nr 21/2004 – privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, starea de alertă se declară în condiţiile OUG nr.21/2004 şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor unei situaţii de urgenţă .

În ceea ce priveşte competenţa de declarare a stării de alertă la nivelul unităţiilor administrativ teritoriale, aceasta îi revine comitetului local pentru situaţii de urgenţă cu acordul Prefectului judeţului.

Este interesant de văzut cum se face că doar Primăria Florești, cea mai mare comună din țară nu are soluții și vrea stare de alertă. Municipiul Cluj-Napoca a găsit soluții, comuna Apahida are firmă de salubrizare care nu are probleme la rampă, la fel și comuna Feleacu dar și alte unități administrative, precum Huedin sau Gherla. Nimeni nu a mai cerut declararea stării de alertă până acum. Nici măcar comuna Gilău care se confruntă cu aceeași problemă pentru că este asociată cu primăria Florești în firma Quatro Eco Salub, alături de alte două comune.

 

art. 122 lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006, aceasta este condiţionată de justificarea motivelor de extremă urgenţă, determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio formă unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante, durata contractului neputând fi mai mare decât cea necesară pentru a face faţă situaţiei de urgenţă care a determinat aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

În acest caz evenimentele imprevizibile reprezintă cauza intervenirii situaţiei de urgenţă care justifică demararea acestei proceduri. Autoritatea contractantă se poate prevala de prevederile

art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:

– este necesară achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care datorită unor circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză;

– atribuirea să fie făcută contractantului iniţial;

– lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale nu pot fi, din punct de vedere tehnic şi economic, separate de contractul iniţial fără apariţia unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deşi separabile de contractul iniţial, sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;

– valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite şi a actelor adiţionale care vor fi încheiate pentru lucrări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale nu depăşeşte 20% din valoarea contractului iniţial; în cazuri temeinic motivate ordonatorul principal de credite poate aproba majorarea procentului până la limita maximă de 50% din valoarea contractului iniţial pe baza unei note justificative în care vor fi precizate motivele care au condus la depăşirea procentului de 20% şi care este parte a dosarului achiziţiei publice.