Dermatita atopică- ce este si cum se manifesta: Ce sa fac, doctore?

Retro L'Amour

un concert, o poveste de arta muzicala dedicat muzicii anilor ' 80' 90 si prezent care se desfasoara in data de 27 Iulie 2024 la BT Arena, Cluj Napoca si reuneste artisti legende ale acelor vremuri.

Retro L'Amour, cluj24h.ro, știri din cluj

parc copii 4Dermatita atopica este o boala cronică alergică. Apare la persoanele cu predispozitie ereditara.

Are o evolutie recidivanta, fiind activata de un factor trigger (factor declansator).

Este de multe ori asociata cu alte boli alergice (astm bronsic alergic, rinita alergica).

Este cea mai frecventa boala alergică la copii, incidenţa ei fiind in crestere.

Dermatita atopica se clasifica in functie de varsta in:

·dermatita atopica infantila (care apare pana la varsta de 2 ani).

·dermatita atopica a copilului (care apare pana la varsta de 12 ani).

·dermatita atopica a adolescentului (care apare dupa varsta de 12 ani).

Clasificarea in functie de suprafata afectata:

·forma localizata-cand suprafata afectata este de 5% din suprafata tegumentara.

·forma raspandita-cand suprafata tegumentara afectata este intre 5-50%.

·forma difuza cand suprafata afectata de 50% din suprafata tegumentara.

Clasificarea in functie de severitate:

·forma cu evolutie usoara, nu mai mult de doua acutizari pe an.

·forma cu evolutie sever-medie, pana la 4 acutizari pe an.

·forma cu evolutie severa, mai mult de 4 acutizari pe an.

Care sunt factorii care duc la aparitia dermatitei atopice?

·factorii genetici – predispozitia familiala la boli alergice.

·factori de mediu- fiind considerati factorii trigger, care declanseaza si intretin boala.

Factorii de mediu sunt considerati cei mai importanti factori in etiologia dermatitei atopice.

Produc o sensibilitate crescuta la nivelul pielii.

Acestia sunt reprezentati de:

 Praful de casă – combinaţie complexă de alergeni.

Principala componentă alergizantă a prafului fiind acarienii şi produsele activităţii lor. Acarienii – se găsesc cel mai frecvent în dormitoare (perne, saltele, plapume, lenjerie).

 Alergenele fungice (mucegai).

 Factorii ecologici – nocivităţi habituale, casnice; nocivităţi industriale atmosferice; fum, gaze de eşapamen.

 Condiţiile meteo – aer rece, vînt.

 Polenul.

 Produsele alimentare: laptele de vacă, peştele, produsele de mare, mierea de albine, cocao, ciocolata, ouăle, nucile etc.

 Medicamentele şi vaccinurile: antibiotice – peniciline, cefalosporine, tetracicline etc.;

Sulfanilamide – Biseptol; vaccinurile produse pe embrion de ou – vaccin antigripal.

 Infecţiile virale, bacteriene şi parazitate.

 Factorii de stres.

Cum se manifesta dermatita atopica?

Dermatita atopică a copilului incepe să se manifeste, în general, la vîrsta de 2-6 luni, dar poate apărea la orice vîrstă, inclusiv la sugarii mai mici de 2 luni.

Aceasta formă de dermatită afectează scalpul şi zonele convexe ale feţei, iar în momentul în care copilul începe să meargă sunt afectaţi genunchii, coatele.

Principalul simptom al pacienţilor cu dermatită atopică este pruritul cutanat (senzaţia de mancarime)). Gratajul (scărpinarea) agravează şi întreţine pruritul.

Ca urmare a frecării şi a gratajului repetat, tegumentele devin lichenificate (se îngroaşă).

Caracteristica clinică a dermatitei atopice o reprezintă uscăciunea pielii – xerodermia.

Boala este agravată de spalarea frecventă şi de utilizarea de detergenţi, săpunuri bazice etc.

Iarna este anotimpul în care copilul suferă cel mai tare deoarece frigul şi vîntul agravează dermatita atopică.

Cum se diagnosticheaza dermatita atopica?

Diagnosticul dermatitetei atopice este clinic si paraclinic.

Diagnosticul clinic se bazeaza pe anumite criterii majore si minore de diagnostic.

Criteriile Majore:

 pruritul sever cu prezenta leziunilor de grataj(de scarpinare).

 evolutia cronica a eruptiei cu recaderi localizata la nivelul obrajilor si a suprafetelor de extensie( coate,genunchi).

 istoric familial de atopie (alergie).

Criteriile minore:

 cruste la nivelul scalpului (pielea paroasa a capului).

 accentuarea leziunilor in jurul firelor de par.

 aparitia leziunilor retroauriculare ( in spatele urechilor).

Dermatita atopica – analizele de laborator utile in diagnosticul:

·Hemoleucograma- care poate arata o eozinofilie (numar crescut de eozinofile).

·Nivelul seric crescut al Ig E totale, dar in unele cazuri un nivelul scazut nu indica lipsa atopiei (alergiei)!

·IgE specifice pt anumiti alergeni (ex.pt par de animale).

·Testarea alergologica cutanata (la medicul alergolog).

Mai pot fi utile pentru stabilirea diagnosticului si:

 Testele de provocare (cu anumite alergene).

 Sumarul urinei.

 Indicii biochimici serici

Cum sunt: proteina totală, glicemia, creatinina şi ureea, lactatdehidrogenaza, aspartataminotransferaza, alaninaminotransferaza, bilirubina şi fracţiile ei.

 Ionograma serica (Na, K, Ca, Cl).

Cum se trateaza dermatita atopica?

Este foarte important de ştiut de toţi membrii familiei pacientului că dermatita atopică este o boală cu evolutie cronică. Chiar sub tratament instituit corect poate prezenta recaderi.

Îngrijirile locale sunt indispensabile şi în afara puseelor acute. Tratament de fond cu emoliente + respectarea unor măsuri legate de igiena tegumentului.

Glucocorticosteroizii topici sunt eficace şi nu sunt periculoşi, atît timp cît sunt folosiţi corect respectînd schemele prescrise de medic.

Absenţa răspunsului la tratament se poate datora fie infecţiilor supraadaugate, fie persistenţei contactului cu alergenii declanşatori.

Este un motiv pentru explorări alergologice pentru detectarea acestora.

Care este evolutia acestei boli?

Dermatita atopică are o evoluţie, de obicei, de cîţiva ani, cu perioade de remisiune completă.

În care copilul nu prezintă deloc leziuni de eczemă la nivelul pielii sau parţială, cu ameliorarea leziunilor iniţiale, întrerupte de exacerbari.

Se estimează că, la o dermatită atopică ce debutează înainte de 1 an, există şanse ca la vârsta de 5 ani, 50% din cazuri să nu mai pună probleme.

Procentul de persistenţă dupa pubertate este de 10-15%.

La o parte dintre copii cu dermatită atopică vor aparea şi alte manifestări atopice (rinită alergică, astm bronsic, conjunctivită alergică etc.)

Recomandari pentru pacientii cu dermatita atopica !

• Legat de imbracamintea copilului se indica evitarea contactului direct al pielii cu textile iritante (fibre sintetice, lînă).

Se prefera bumbacul şi inului, haine largi şi nu prea călduroase, pentru a evita transpiraţia.

Îmbrăcămintea trebuie spălată cu detergenţi blînzi şi bine clătită;

Nu sunt permise balsamurile pentru clătit.

• Baia copilului se recomanda sa fie de scurtă durată, cu apă nu prea fierbinte, cu săpunuri care nu usucă pielea şi care nu conţin coloranţi şi parfumuri.

După baie pielea trebue hidratată.

• Se recomanda menţinerea unei temperaturi optime în camera de dormit.

• Climatul familial trebuie sa fie afectuos şi calm, deoarece agitaţia din jurul copilului bolnav scade semnificativ pragul rezistenţei la prurit.

• Fumul de ţigară are un efect nociv prin creşterea riscului de a dezvolta simptome alergice respiratori: rinită şi/sau astm.

• Exerciţiile fizice, sportul – fără restricţii în general; dacă transpiraţiile declanşează puseurile, se va efectua adaptarea progresivă la sport; duş şi emoliente după piscină.

• Soarele – fără restricţie specială; expunere progresivă cu menţinerea îngrigirilor obişnuite şi creme fotoprotectoare în funcţie de fototip, încurajarea vacanţelor de vară la mare.

Dacă leziunile sunt exsudative sau infectate, trebuie evitat contactul cu nisipul.

• Creşterea aplicaţiilor de emoliente pe timp rece şi uscat.

Vaccinarea se recomanda sa fie efectuata pe pielea neafectată (nu sunt contraindicate vaccinările).

• Alergenele alimentare în cea ce priveşte laptele integral, ouăle, peştele, produsele de mare, nucile, citricele (se vor introduce după vîrsta de 1 an).

• Aeroalergenele de interior (praf de casă, de cărţi, acarieni) – măsuri de ventilare eficace, controlul umidităţii (40%).

De asemenea, aerisire corespunzătoare, evitare a covoarelor şi a mochetelor în camere, ştergere regulată a prafului cu burete umed, aspirat o dată pe săptămînă.

Dar și spălarea draperiilor de 2-3 ori pe lună, huse de saltea şi de perne din materiale speciale, tratament acaricid la intervale regulate (mai ales pe covoare şi pe mochete).

• Se recomanda evitarea creşterii animalelor cu blană în casă.

• Polenurile (la cei alergici la polen) – evitarea activităţilor la aer liber în zilele uscate şi calde.

Acest articol are un caracter informativ, pentru un diagnostic si tratament corect nu inlocuieste consultul medical.

Articole Noi

Tunsoare sau aranjat GRATUIT

La fiecare programare pentru vopsit sau decolorat, te așteaptă un cadou: tunsoarea sau aranjatul GRATUIT! 💇‍♀️💖 📞 Sună acum la 0754458985 pentru detalii și

vopsire gratuită cluj, allure clinique de beaute, cluj24h.ro, decolorare păr cluj, vopsire păr cluj