Dr Florina Raica
medic specialist dermato-venerologie
Brightskin – Floresti
Regina Maria – Cluj-Napoca
Pielea reprezinta cel mai mare organ si este interfata organismului cu mediul inconjurator. Are numeroase functii: termoreglare, protectie fata de ultraviolete, microorganisme sau traumatisme, etc. Este un important rezervor energetic (prin depunerea de grasimi), de apa si are rol esential in sinteza vitaminei D.
Pielea are mai multe straturi: epiderm (stratul superficial), derm (stratul mijlociu, cel care confera rezistenta si asigura aportul nutritiv epidermului) si hipoderm (stratul profund, alcatuit predominent din adipocite – celulele grase).
La nivelul pielii pot aparea o serie de cancere cutanate. Cancerul cutanat reprezinta inmultirea anarhica a unor celule din structura pielii, cu tendinta de invazie a structurilor invecinate sau (in unele tipuri de cancer) de metastazare la distanta; majoritatea cancerelor cutanate provin din celule ale epidermului.
Principalele celule prezente in epiderm sunt:
1.celulele scuamoase – reprezinta majoritatea celulelor din epiderm; sunt turtite, dispuse pe mai multe straturi situate superficial
2.celulele bazale – celule rotunde, dispuse la baza epidermului
3.melanocitele– celulele responsabile de productia melaninei – pigmentul care da culoare pielii si care o protejeaza de actiunea ultravioletelor; sunt situate in stratul bazal, printre celulele bazale.
In functie de celulele din care provin, cancerele cutanate se impart in:
cancere de tip melanom – cu punct de plecare in melanocite si cancere non-melanomatoase: carcinom spinocelular (cu punct de plecare in celulele scuamoase) si carcinom bazocelular (plecate din celulele bazale). Exista si alte forme de cancere cu localizare cutanata, dar acestea sunt mult mai rare (ex carcinomul cu celule Merkel, sarcom Kaposi, etc).
Cancerele cutanate non-menalomatoase reprezinta cele mai frecvente forme de cancer, dar datorita agresivitatii mai reduse (risc mai mic de metastazare, mai ales in cazul carcinomului bazcelular) li se acorda uneori mai putina importanta
Cancerele cutanate pot afecta orice zona a corpului, dar sunt mai frecvente pe zonele fotoexpuse (fata, maini, gambe, etc).
Factori de risc pentru cancerele cutanate:
1.persoanele cu fototip deschis (piele deschisa la culoare, ochi albastri sau verzi, par roscat sau blond, care se ard usor in urma expunerii la soare)
2.persoanele care se expun masiv la ultraviolete (naturale – soare sau artificiale – saloane de bronzat artficial)
3.arsurile solare, mai ales cele severe, cu bule si eroziuni; arsurile solare produse in copilarie au cel mai mare risc de a induce cancere cutanate la varsta adulta
4.istoricul familial sau personal de cancer cutanat
5.istoricul personal de leziuni precanceroase: keratoze actinice, cicatrici postarsuri termice sau chimice, etc (in cazul carcinomului spinocelular)
6.stari de imunosupresie – scadere semnificativa a imunitatii (ex: posttransplant de organe, limfoame, leucemii,infectie HIV, etc)
7.expunere la unele substante chimice: gudroane, arsenic, etc
8.fumatul – creste riscul de carcinom spinocelular, mai ales de buza inferioara
Carcinomul bazocelular este cel mai frecvent tip de cancer cutanat (8 din 10) si apare pe zonele 
fotoexpuse (fata, scalp, gat, trunchi, etc). Afecteaza in general persoanele varstnice, dar nu ocoleste complet adultii tineri. Are un aspect destul de neutru la inceput: o mica excrescenta nodulara, cu aspect ceros sau perlat sau o mica pata roz pal, cu minime cruste pe suprafata.
Alteori poate avea aspecul unei leziuni plate, cicatriciale de culoarea pielii sau usor mai maronie. Carcinomul bazolcelular are o evolutie lenta in timp, extinzandu-se in suprafata si in profunzime in decurs de ani, asociind in timp sangerarea la traumatisme minime si ulceratia pe suprafata.
Ulceratia fara tendinta la vindecare este, de obicei, motivul care aduce pacientul la medic. Desi metastazeaza la distanta rar, carcinomul bazolcelular necesita terapie chirugicala cat mai precoce, datorita tendintei de invazie a structurilor invecinate. Intarzierea corectiei chirurgicale ducae la extinderea semnificativa a leziunii, rezultand un defect postchirugical mare, dificil de inchis (mai ales in cazul fetei) care se va vindeca cu cicatrici semnificative.
Carcinomul spinocelular afecteaza si el preponderent zonele foto-expuse (fata, buza inferioara, pavilionul urechilor, maini, etc) dar poate aparea si pe zone neexpuse (ex genital sau perianal). Poate fi precedat de keratoze actinice – leziuni ce apar frecvent la nivel facial si pe dosul mainilor la pacientii cu istoric de expunere la soare si se manifesta sub forma de pete de culoare a pielii sau discret maronii, cu suprafata aspra.
Carcinomul spinocelular poate aparea pe locul unor cicatrici vechi (ex: postarsura termica sau chimica). In localizarile genitale, perianale si oro-faringiene se pare ca infectiile HPV (human papiloma virus) joaca un rol important. Carcinomul spinocelular se prezinta sub forma unei placi rosiatice sau maronii, cu suprafata aspra, rugoasa care creste in timp si tinde sa se ulcereze. Are tendinta de a invada tesuturile profunde si are risc de metastazare mai mare decat carcinomul bazocelular.
Atat in cazul carcinomului bazocelular, cat si in cazul celui spinocelular sunt importante diagnosticarea precoce si terapia chirugicala cat mai rapida, in felul acesta scazand rata recidivelor locale si a afectarii la distanta.
Atunci cand ne apare pe piele o leziune asemanatoare cu cele descrise anterior, care persista mai mult de 1-2 saptamani este recomandat a fi evaluata de catre un medic specialist. Acesta va examina leziunea cu un dispozitiv special, numit dermatoscop si in functie de aspectul acesteia va decide fie sa o urmareasca (se va inregistrat imaginea si vom fi rechemati la un anumit interval de timp pentru reevaluare), fie sa realizeze o biopsie cutanata (se va recolta un fragment de leziune in vederea examenului histo-patologic), fie sa o excizeze.
In articolul urmator, vom discuta despre melanom – tumora cea mai agresiva ca si evolutie dintre tumorile cutanate.
