Ieri, în curtea Muzeului de Artă din Cluj-Napoca a avut loc masa rotundă cu tema ”Strategii de intervenție în spațiul public- Parcul Feroviarilor”. La dezbatere au participat arhitecți, reprezentanți ai administrației locale și ai societății civile implicați sau interesați de acest subiect. Sunt oameni ale căror demersuri trecute, prezente și viitoare vizează punerea în evidență, dar și crearea unei strategii pentru amenajarea acestui spațiu verde de puțin peste 5 hectare de pe malul Someșului. Ei au încercat, în cadrul dezbaterii, să identifice și să detalieze oportunități și strategii de intervenție (urbanistice și comunitare) ce pot completa demersurile de dezvoltare a zonei, să le prioritizeze și să le ”mapeze” în funcție de oportunitatea, necesitatea și impactul lor asupra mediului (natural și construit) și a comunitatății din vecinătate.
Iată câteva dintre declarațiile participanților la masa rotunda:
”În primul rând trebuie să folosim denumirea corecta: e Grădina, nu Parcul Feroviarilor, din cauza dimensiunii reduse- 5 hectare. Apoi, trebuie să ținem cont de faptul că întregul demers nu poate fi scos din contextul general al spațiilor de acest gen din Cluj. Trebuie văzut ce suprafață are disponibilă pentru: agrement, sport, distracție, expoziții? Ce alte suprafețe destinate acestora mai există în Cluj? Spun de foarte mult timp că ar trebui să avem o zonă în care să se facă expoziții internaționale. Ce ar fi dacă ar fi acolo? Nu se poate, e prea mic terenul. Deci poate îndeplini funcția numai pentru expoziții ocazionale. Eu asta aș vedea acolo. Plus funcția strict pentru riverani, de zonă liniștită, de promenadă, cu acces la apă. Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că nu doar comunitatea decide viitorul acestui oraș!”, a declarat renumitul arhitect și urbanist Vasile Mitrea, cel a definit axa verde a Clujului, premiat de Academia Română în 2010.
”Chiar cred că noi, arhitecții, și noi cei de aici, de la această masă rotundă, suntem o unealtă de comunicare, care vine să îmbine mai multe păreri și expertize- ale specialiștilor din mai multe domenii. Trebuie să vedem ansamblul, cum se completează toate acestea, pentru proiectele comunității. Cred că avem mai multe spații abandonate care pot fi ”amplificate” astfel, construind și implicând comunitatea. Trebuie să ne folosim de toate instrumentele- istorie, memorie colectivă, obiectivă, subiectivă, etc., pentru a influența fiecare dintre etapele dezvoltării acestor spații. Pentru Parcul Feroviarilor eu aș lua în calcul spre exemplu o posibilă funcțiune sportivă”, a spus arh. Daniela Maier, vicepreședinte OART și coordonator Scena Urbană.
”Din punct de vedere al celor mai bune soluții pentru punerea în valoare, Parcul Feroviarilor are o problemă suplimentară față de proiectul Someșului, și anume importanța clădirilor din zonă, unele monumente istorice. Din acest punct de vedere, aici trebuie să existe, pe lângă apă, și zonă de „uscat”, ținând cont însă de ideea că natura poate să reinvadeze artificiul omenesc. Pe de altă parte, să nu uităm că dinamica socială se schimbă, iar inserții ale comunității pot fi făcute pe parcurs”, a subliniat arh. Szabalcs Guttmann, presedinte OART. Potrivit acestuia, e foarte important concursul de soluții pentru această zonă, anunțat de municipalitate și confirmat în cadrul dezbaterii de către Ovidiu Câmpean, Director de dezvoltare locală în cadrul Primăriei.
”Vrem să facem legătura între Parcul Armătura și Feroviarilor, să se creeze o zonă verde de promenadă mai mare, cu piste de biciclete”, a precizat Câmpean.
”Reconstrucția comunitară e prioritară, dincolo de orice concurs. Cum ne raportăm la memoriile unei zone? Puțină lume știe, spre exemplu, că acolo era o zonă evreiască. Am ajuns la o etapă nouă, mai fluidă, în care este foarte important să învățăm și de la biologi, peisagiști, antropologi. E important să discutăm și să punem în acord metodologiile pe care le aplicăm fiecare”, Laura Panait, antropolog urban, reprezentant Colectiv A.
Colegul ei, arhitectul Silviu Medeșan a completat: ”Și efemeridele au rolul lor în strategii- sunt o alternativă la presiunea venită din presă, arată cum ar putea fi folosită zona din perspectiva riveranilor”.
”Prin proiectul demarat acum, Refill, ne propunem sa găsim modele de politici de îmbunătățire a spațiilor cu utilizare temporară din Cluj, cu ajutorul comunității. Este o modalitate prin care arătăm că decizia vine de jos în sus, ceea ce este benefic în comunitatea clujeană”, a spus Călin Forna, director birou Evenimente Publice în cadrul Primăriei Cluj-Napoca, coordonator al proiectului ”Refill”.
”Nu trebuie excluse nici unele, nici altele- nici efemeridele, nici intervenția de sus in jos, nici strategia de jos in sus…Dpdv al concursului din care am facut parte pentru Someș pot spune ca e o zona f buna de exploatat, e aproape de centru, dar e f mica- fata de altele din oraș- deci ar putea sa funcționeze doar ca un parc pentru riverani, nu pentru toti clujenii. Ar putea reprezenta și o re-echilibrare de forțe între zona de vest și cea de est a Someșului”, crede arh. Marius Moga, membru în
Consiliul Teritorial OART și coordonator Somes Delivery.
”La fel ca și în cazul Someșului, și Parcul Feroviarilor ar trebui lăsat să ”expandeze” în jur. E nevoie de ieșirea din izolare a noastră ca utilizatori ai orașului. Până unde mergem cu concursul? Am văzut cam multe evenimente, și prea putine propuneri de proiecte. Ce utilitate îi dam? Vrem să fie un parc liniștit, sau nu? Orașul nu are nevoie de peticuțe verzi, ci de spații verzi mai mari- și aici Primăria ar trebui să ia în calcul politica de schimburi de terenuri, ca, în loc de 20 mp de spațiu verde, să avem parcuri de 500 mp”, a spus arh. Mihai Racu, vicepreședintele Uniunii Arhitecților din Romania, Filiala Cluj.
”Înainte de a intra într-o spirală magică a Parcului Feroviarilor, vă invit să faceți o vizită la fața locului. La ora actuală, situl nu se află într-o situație foarte bună din punct de vedere peisagistic, nu are practic valoare peisagistică. E doar un petic de verdeață deocamdată, unde își plimbă oamenii copiii. Dar nu trebuie să rămână doar atât, trebuie să ne racordăm la el ca la un punct important din oraș”, crede arh. Dan Clinci, de la Asociația Urbannect, membru în Consiliul Teritorial OART.
În loc de concluzie:
”Cred că orice acțiune care unește demersuri care vor binele comunității și a spațiului public înseamnă un pas înainte pentru comunitate. Iar faptul că am reușit să ne întâlnim- administrație, specialiști și activiști din societatea civilă pentru a dezbate oportunitățile și strategiile necesare pentru Parcul Feroviarilor este un început de bun augur pentru soluțiile care vor fi propuse în cadrul concursului de arhitectură organizat de Primărie” (Daniela Maier, președinte BATRA)
