Aproape fiecare copil experimenteaza in copilaria sa cel putin un episod de sangerare nazala, in termeni medicali – EPISTAXIS. Epistaxisul reprezinta o patologie ORL, de aceea deseori copilul trebuie evaluat de un medic ORL pentru stabilirea cauzei sangerarii nazale.
CAUZE
1. Introducerea frecventa a degetului in nas – poate provoca leziuni locale de iritatie, escoriatii (mici zgarieturi) sau ruperea unor vase mici de sange
2. Infectiile de cai respiratorii superioare – mucoasa nazala are o anumita friabilitate si sensibilitate in cursul unor infectii de acest tip; rinoreea persistenta (secretiile nazale), asociate cu folosirea excesiva a picaturilor nazale decongestionante, stergerea si suflarea energica a acestuia sau introducerea degetului in nas in aceasta perioada, poate contribui la aparitia epistaxisului
3. Fragilitatea mucoasei nazale la nivelul petei vasculare, acea zona foarte bine vascularizata din cavitatea nazala
4. Alergii – in special alergiile la pneumoalergeni (praf, polen, puf, pene, par de animale, mucegai) se insotesc de secretii nazale persistente, tuse si stranut, cunoscute sub numele de rinita alergica; in aceste situatii mucoasa nazala este predispusa la sangerari
5. Mediul ambiental uscat – produce uscarea mucoasei nazale, aceasta devenind mai friabila; de aceea este recomandata atmosfera umeda in camera sugarului si a copilului mic in special
6. Traumatisme locale in zona nasului – frecvente mai ales la copiii energici si hiperactivi
7. Corp strain – copiii introduc din pura curiozitate sau din greseala diverse obiecte in cavitatea nazala (jucarii de mici dimensiuni, seminte, bob de fasole, mazare, margele, creioane etc.), producand leziuni ale mucoasei nazale
8. Boli hemato-oncologice precum leucemia acuta, anemia aplastica, purpura trombocitopenica – sunt insotite deseori de scaderea numarului de trombocite, celulele sanguine responsabile de coagularea sangelui
9. Boli genetice de coagulare a sangelui – sunt mostenite de la persoane inrudite: hemofilie A sau B, boala von Willebrand
10. Boli hepatice sau renale – in hepatita, ciroza sau insuficienta hepatica este afectata frecvent si functia de coagulare a sangelui deoarece factorii implicati in coagulare se sintetizeaza hepatic
11. Hipertensiune arteriala (HTA)– presiunea sanguina crescuta determina ruperea vaselor mici de sange
12. Tratament cu anticoagulante, antiinflamatoare non-steroidiene (Ibuprofen, Aspirina) – la copii nu se va administra deloc Aspirina, din cauza riscului de sindrom Reye
13. Tumori benigne sau maligne din sfera ORL – sunt rar intalnite la copil
MANIFESTARI
– sangerarea nazala poate fi anterior exteriorizata sau posterior, situatie in care sangele nu se elimina pe nara, ci se scurge in faringe, fiind inghitit ulterior
– eruptii cutanate: sub forma de purpura, petesii (pete mici, milimetrice, rosii sau violacee), hematoame (acumulare de sange secundara unui traumatism, localizata subcutanat sau la nivelul unei articulatii), echimoze (vanatai) multiple ce apar la traumatisme minore. Orice eruptie cutanata care nu dispare la presiunea cu degetul pe aceasta, va necesita investigatii suplimentare
– varsaturi cu sange inghitit
– ameteli, tegumente si mucoase palide, asociate sau nu cu puls slab perceptibil, rapid, valori scazute ale tensiunii arteriale, respiratie frecventa – sunt semne ale pierderii importante de sange
INVESTIGATII
Atunci cand episodul de sangerare nazala este prelungit, frecvent sau recurent, va necesita efectuarea unor investigatii de sange pentru excluderea altor cauze.
– hemoleucograma sanguina – evidentiaza numarul leucocitelor, limfocitelor, trombocitelor, hemoglobinei si al altor parametrii sanguini. Scaderea izolata a numarului de trombocite este intalnita in trombocitopenia idiopatica. De asemenea se poate decela o valoare redusa a hemoglobinei, secundar sangerarilor repetate. O valoare crescuta a leucocitelor indica prezenta unei infectii, iar o valoare foarte mare, asociata cu anemie si trombocitopenie va ridica suspiciunea de leucemie acuta.
– coagulograma – pentru investigarea unei posibile patologii de coagulare a sangelui. Se determina timpul de sangerare, de coagulare, timpul de protrombina, INR, APTT, fibrinogen
– parametrii inflamatori: VSH, proteina C reactiva (PCR), fibrinogen, orosomucoid
– functie hepatica – daca anamneza si examenul clinic impune
– grup sanguin si Rh – in cazul in care este necesara transfuzia unor produse de sange
– consult ORL de specialitate – investigheaza detaliat aspectul mucoasei nazale
TRATAMENT
– linistirea copilului, caruia i se va explica ca nu trebuie sa se sperie, ca sangerarea se va opri, insa trebuie luate niste masuri in prealabil
– hemostaza locala – copilul va fi asezat pe un scaun sau pat, in pozitia de sezut (nu culcat, pentru a nu favoriza scurgerea sangelui in faringe si inghitirea acestuia), cu capul usor aplecat in fata si se va aplica o presiune de intensitate medie timp de minim 5-10 minute pe nara sangeranda sau bilateral, respirand pe gura in acest timp
– sangele acumulat in gura va fi eliminat pe gura, nu inghitit
– tampoane locale intranazal – exista Gelaspon, un material absorbant special, de consistenta unui burete, care se introduce in nara cu sangerare pentru orpirea acesteia sau se pot utiliza pansamente locale imbibate cu substante vasoconstrictoare
– umidificarea mucoasei nazale cu ser fiziologic cald, emolienti (solutie vit A)
– daca sangerarea este masiva si nu se opreste dupa 20 minute de presiune locala, se recomanda prezentarea intr-un serviciu medical
– in functie de situatie se va efectua consult ORL in vederea tamponamentului nazal posterior sau cauterizarea vaselor mici de sange afectate
– transfuzia unor produse de sange precum masa eritrocitara, masa trombocitara, plasma in cazurile severe sau cele cunoscute cu o patologie hemato-oncologica
– hemostatice intravenos (Etamsilat, Adrenostazin) vor fi administrate pacientilor spitalizati
– corticoterapie – in trombocitopenia de cauza imuna
– medicatie hipotensoare in cazul pacientilor cu HTA
COMPLICATII
– sangerare masiva cu soc hipovolemic
– varsaturi cu sange inghitit
PREVENIRE
– tratarea precoce a bolilor respiratorii superioare – solutiile decongestionante care actioneaza prin vasoconstrictie se vor utiliza maxim 5 zile si la recomandarea medicului
– evitarea factorilor cu potential alergen la persoanele cu predispozitie alergica
– umidificarea atmosferei ambientale – in camera copilului este ideal ca umiditatea sa se incadreze la 60-70%; se poate utiliza un umidificator in acest scop sau asezarea unui vas cu apa sau material umed pe calorifer
– educarea copilului in a nu utiliza excesiv degetul in nas, inclusiv taierea periodica a unghiilor
