Muzeul de Artă Cluj-Napoca organizează în perioada 24 iulie – 7 septembrie 2014 expoziţia Natura statică. Lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Aceasta face parte dintr-un amplu proiect de valorificare a unor tematici şi perioade semnificative ale istoriei artei din perspectiva patrimoniului deţinut de Muzeul de Artă Cluj-Napoca.
Natura statică. Lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca valorifică lucrările de pictură ale unor artişti de renume pentru arta universală, dar mai ales pentru arta românească modernă şi contemporană. Printre artiştii cei mai reprezentativi se numără şi Nicolae Tonitza, Alexandru Ciucurencu, Aurel Ciupe, Teodor Harşia, Ştefan Luchian sau Dominique Rozier. Lucrările expuse cu această ocazie îşi propun să surprindă semnificative coincidenţe stilistice şi tematice, reprezentative deopotrivă pentru pictura modernă şi pentru pictura contemporană, aşa cum se reflectă acestea în creaţia artiştilor Abodi Nagy Béla, Petre Abrudan, Octavian Angheluţă, Balázs Péter, Lucia Dem. Bălăcescu, Iosif Bene, Ion Bănulescu, Teodor Botiș, Catul Bogdan, Nicolae Brana, Corneliu Brudaşcu, Henri Catargi, Spiru Chintilă, Sorin Câmpan, Ştefan Constantinescu, Emil Cornea, Octavian Cosman, Vasile Crișan, Alexandru Cumpătă, Marius Cilievici, Dési Huber István, Ştefan Dimitrescu, Liviu Florean, Arina Gheorghiță, Ion Grigore, Lucian Grigorescu, Ştefan Gomboşiu, Valentin Hoeflich, Doina Hordovan, Sorin Ilfoveanu, Sorin Ionescu, Anton Lazăr, Letiția Lucasievici, Tasso Marchini, Miklóssy Gábor, Paul Miracovici, Ion Mitrea, Mohi Alexandru, Letiția Muntean, Ion Musceleanu, Nagy István, Carol Nebert, Sabin Nemeș, Alexandru Padina, Pallos Jutta, Lucia Piso Ladea, Horea Paştina, Ioan Sbârciu, Cornel Savonescu, Szolnay Sándor, Francisc ªirato, Eustațiu Stoenescu, Ferenczy Károly, Tóth László, Ioan Sima.
Discursul expoziţional se structurează în funcţie de trei etape stilistice şi cronologice majore. Prima etapă este ilustrată de artişti precum Dominique Rozier, Alexandru Padina, Ştefan Luchian sau Letiţia Lucasievici, care ilustrează trecerea de la academismul secolului al XIX-lea la primele influenţe moderniste ale anilor ’30 şi ’40.
A doua etapă surprinde, prin creaţiile unor artişti de tipul lui Alexandru Ciucurencu, Tasso Marchini, Teodor Harşia, Aurel Ciupe şi Miklóssy Gábor, acel impuls pentru modernizarea stilistică evidentă în unele opere exemplare pentru anii ’60 şi ’70.
Cea de-a treia etapă urmăreşte trecerea de la modernismul târziu al anilor ’60 -’70 la concluziile sale contemporane, prin lucrările unor artişti precum Petre Abrudan, Alexandru Mohi, Ion Grigore, Teodor Botiş, Horea Paştina, Tóth László, Corneliu Brudaşcu sau Marius Cilievici.
În ansamblul său, parcursul expoziţiei pune în valoare caracteristicile specifice ale unora dintre cei mai valoroşi artişti moderni şi contemporani, reprezentativi atât pentru valorile creaţiei artistice româneşti, cât şi pentru valorile creaţiei artistice universale, pe parcursul trecerii sale dinspre a doua jumătate a secolului XIX înspre sfârşitul secolului XX.
