Marșul de solidaritate al romilor „Orașul pentru oameni, nu pentru profit”, dedicat victimelor evacuărilor forțate, se desfășoară în Cluj-Napoca în 17 iulie 2015 sub forma unei acțiuni cultural-civice în cadrul evenimentului „So Keres, Europa?! – Changemakers’ week in Cluj-Napoca. Young Roma and Non-Roma Claim their Space in Europe”.
Astfel de evacuări forțate se întâmplă atât în orașul nostru, cât și în multe alte localități din România și din Europa. Marșul nostru este un marș de solidaritate împotriva evacuărilor administrate de autoritățile publice care deposedează cetățenii de locuințele lor fără a-i consulta și fără a le asigura alternative locative decente.
Marșul de solidaritate al romilor „Orașul pentru oameni, nu pentru profit” pornește din Pata Rât, zona rampei de gunoi a orașului Cluj, care pe lângă alte peste 1000 de persoane din Dallas, rampă și de pe strada Cantonului, găzduiește și cele 76 de familii evacuate în 17 decembrie 2010 de pe strada Coastei. Prin acest marș comemorăm patru ani și jumătate de la această expulzare care a afectat în mod preponderent cetățeni români de etnie romă și ne exprimăm solidaritatea cu toate victimele evacuărilor forțate din oraș, din România și din alte țări.
Marșul de solidaritate al romilor „Orașul pentru oameni, nu pentru profit” este un marș împotriva rasismului și împotriva nedreptăților locative suferite de oamenii deposedați de drepturile lor sociale și economice.
Prin Marșul de solidaritate al romilor „Orașul pentru oameni, nu pentru profit” cetățenii români de etnie romă își continuă lupta pentru drepturile locative ale tuturor cetățenilor români și europeni, fiind susținuți de multe persoane și organizații din și dincolo de orașul Cluj. Marșul atrage atenția autorităților locale, județene, naționale și europene asupra faptului că dreptul la locuire este un drept fundamental al omului. În România ultimelor două decenii el a fost îngrădit de politica economică și politica dezvoltării susținută de instituțiile statutului, care au ales să sprijine dezvoltatorii imobiliari în defavoarea cetățenilor. Afacerile imobiliare au împins la marginea localităților și la periferia societății sute de mii de oameni din toată țara. Chiriașii evacuați din locuințe retrocedate, sau din apartamentele vechilor blocuri și cămine muncitorești privatizate peste noapte, sau din locuințele sociale aflate pe terenuri ale căror valoare imobiliară a crescut în funcție de planurile urbanistice făcute în funcție de interesele investitorilor imobiliari, dar și persoanele care nu au resurse pentru a cumpăra sau închiria locuințe la prețurile pieței imobiliare private, au devenit sau pot să devină persoane fără adăpost în condițiile în care statul a încetat să le asigure dreptul la locuință.
Marșul de solidaritate al romilor „Orașul pentru oameni, nu pentru profit” pornește din Pata Rât Cluj-Napoca. De-a lungul mai multor decenii „Pata Clujului” s-a format ca o zonă rezidențială a oamenilor expulzați în valuri succesive din Cluj și prin măsurile administrative ale autorităților publice locale. Cele din urmă au asociat astfel spațiul mai larg al rampei de gunoi cu persoanele tratate ca niște reziduuri ale unei societăţi complet supuse ideologiei şi regulilor economiei de piață. Rasismul practicat împotriva romilor a justificat aceste expulzări în fața populației majoritare prin susținerea ideii conform căreia locul romilor este lângă gunoaie. Autoritățile publice au desconsiderat total prezența oamenilor pe rampa de gunoi care au prestat munca de selectare a deșeurilor timp de peste patru decenii. Totodată, au refuzat constant să acorde un statut legal persoanelor care și-au găsit refugiu în Dallas/Pata Rât, căci astfel trebuiau să îi recunoască ca cetățeni cu drepturi. Mai departe, prin hotărâri ale Primăriei și/sau ale Consiliului Local privind amplasarea („temporară”) în grup sau în mod individual a unor „căsuțe cu caracter social” în acea zonă, au creat „strada Cantonului fără număr” precum și pe locatarii săi, persoane evacuate din oraş (de pe str. Avram Iancu, Calea Turzii, str. Kővári, str. Byron și alte zone), ca persoane „fără domiciliu”, deci şi ei fără drepturi. Iar în decembrie 2010 au dat în folosință, la o distanță de 200 de metri de depozitul chimic al firmei de farmaceutice Terapia și de 800 de metri de la groapa de gunoi, casele modulare construite din bani publici oamenilor transformați în „persoane fără adăpost” de pe urma evacuării lor din locuințele sociale de pe fostastrada Coastei. Nesiguranța locativă caracterizează și locatari ai unor alte zone rezidențiale din Cluj-Napoca, cum ar fi strada Stephenson.
Marșul de solidaritate al romilor „Orașul pentru oameni, nu pentru profit” cheamă populația orașului Cluj la o acțiune cultural-civică care militează pentru drepturile locative ale tuturor cetățenilor. Cetățeni și reprezentanți ai autorităților publice: veniți alături de noi pentru ca nimeni să nu mai sufere de umilința de a fi tratat ca „niște gunoaie”! Participați la acest marș pentru a ne revendica împreună drepturile locative în orașul Cluj. Autoritățile publice locale trebuie să recunoască că noi toți aparținem acestui oraș: toate drepturile noastre sunt în acest oraș. Împreună, cetățeni români indiferent de etnie și statutul nostru social, cerem autorităților publice să ne recunoască dreptul la oraș prin politici care să susțină contribuția noastră la dezvoltarea sa prin acordarea drepturilor noastre locative!
Prin Marșul de solidaritate al romilor „Orașul pentru oameni, nu pentru profit”, cei care am ajuns cu sau fără voia noastră să locuim în Pata Rât, împreună cu alți cetățeni ai orașului Cluj și cu susținătorii noștri din România și alte țări europene, revendicăm față de autoritățile locale, județene, naționale și europene următoarele:
– măsuri prin care să se dezvolte fondul locativ public;
– măsuri prin care să se garanteze accesul persoanelor marginalizate la locuințe sociale adecvate:- interzicerea evacuărilor forțate;
– măsuri de legalizare a locuirii informale, inclusiv de sprijinire financiară a eforturilor de legalizare a locuințelor informale;
– controlul chiriei pe piața locativă privată;
– măsuri de protecție pentru persoanele care lucrează în regim informal în industria deșeurilor și în alte domenii economice;
– măsuri care recunosc munca celor care lucrează pentru venitul minim garantat drept muncă reglementată prin contracte de muncă care le asigură toate drepturile cetățenești aferente (inclusiv dreptul la locuință socială);
– planuri de măsuri pentru desegregare socio-teritorială incluse în strategia de dezvoltare a localității, susținute din bugetul local.
Marșul de solidaritate al romilor „Orașul pentru oameni, nu pentru profit” duce cu el din Pata Rât o placă comemorativă în memoria celor 300 de cetățeni de etnie romă, victime ale evacuării forțate administrate de autoritățile publice locale în decembrie 2010. Dorim să amplasăm această placă comemorativă pe strada Coastei de unde ei au fost expulzați în Pata Rât. Această placă comemorativă este un semn de solidaritate cu toate persoanele și familiile din Cluj care au trecut prin experiențe similare în ultimii 25 de ani și au ajuns în Dallas, pe rampă și pe strada Cantonului. Prin ea ne exprimăm solidaritatea față de toți oamenii, romi sau neromi, din Cluj, din România și alte țări care suferă de pe urma nesiguranței locative și dislocărilor de diverse feluri. Cerem Municipiului Cluj-Napoca, Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului, precum și Universității Babeș-Bolyai să ne acorde sprijinul amplasării acestei plăci comemorative pe clădirea Campusului Facultăţii de Teologie a Universității Babeș-Bolyai construită pe spațiul de pe strada Coastei, de unde în 17 decembrie 2010 au fost evacuați și au fost strămutați forțat în zona Pata Rât, lângă rampa de gunoi a orașului, 300 de cetățeni români, marea lor majoritate de etnie romă.
Asociația Comunitară a Romilor din Coastei
Locatarii de pe strada Cantonului
Locatarii de pe strada Stephenson
Fundația Desire
Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România
Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire – Cluj
Centrul Raţiu pentru Democraţie
Changemakers
Movement Phiren Amenca International Network – Ungaria si Belgia
ternYpe International Roma Youth Network – Belgia
Roma Active Albania – Albania
Association of Young Roma – Slovacia
Romano Centro – Austria
Nakeramos- Spania
Kali Zor – Spania
Roma Youth Centre – Macedonia
Minority Voice – Serbia
Centre for European Initiatives – Bulgaria
Czulent Jewish Association – Polonia
Asociația Nevo Parudimos – Romania
Uco Dikhipen – Romania
