Primăria Cluj-Napoca lansează în dezbatere publică Planul de calitate a aerului pentru municipiu

Vineri, 16 iunie 2017, ora 12.00, in Sala de Sticla a Primariei municipiului Cluj-Napoca, va avea loc dezbaterea publica privind aprobarea Planului de calitate a aerului pentru municipiul Cluj-Napoca.

Detalii privind proiectul supus spre dezbatere gasiti accesand link-ul

urmator: http://www.primariaclujnapoca.ro/dezbateri-publice.html

Conform referatului, Planul de calitatea a aerului reprezintă setul de măsuri cuantificabile din punctul de vedere al eficienței lor, pe care titularul/titularii de activitate trebuie să le ia, astfel încât să fie atinse valorile limită pentru poluanții: dioxid de sulf, dioxit de azot, oxizi de azot, particule în suspensie [PM(10)], benzen, monoxid de carbon, plumb sau valorile -țintă pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren și PM(2,5) astfel cum sunt ele stabilite în anexa nr 3 la Lege. (Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător).

Planul de calitate a aerului afișat pe site-ul instituției are 130 de pagini, iar cei interesați vor găsi informații începând de la cadrul legal și până la o situație privind cantitatea totală a emisiilor NO/NO2/NOx, aferente mun. Cluj-Napoca în intervalul anilor 2010-2015 provenite din traficul rutier, feroviar, dar și informații legate de factorii poluanți și impactul acestora asupra sănătății.

Mai mult, în plan se găsesc și măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului și a fost realizat de SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL.

În prima parte a planului sunt aduse în discuție informații privind tipul de ținte care necesită protecție în zonă:

Principala țintă ce necesită protecția în zonă rămâne populația. Calitatea sănătăţii populaţiei reprezintă în fapt unul din obiectivele acestui plan ce urmărește ca prin aplicarea măsurilor propuse să ducă spre scăderea concentrațiilor de poluanţi în aer astfel încât incidența înbolnăvirilor din aceste cauze să cunoască o reducere semnificativă, se arată în planul pentru calitatea aerului.

De asemenea, sunt prezentate și niște statistici născuți vii cu reședința în Mun.Cluj-Napoca/decedați cu reședința în Mun Cluj-Napoca pentru anii 2012, 2014 și 2015 dar și o statistică a deceselor (2010-2014) și respectiv, cauze.

statistica aer

statistica aer 1

statistica aer 2

Se observă că cel mai ridicat indice de mortalitate se regăsește în cazul bolilor asociate și poluării aerului: tumori, boli endocrine, boli ale aparatului circulator, boli ale aparatului respirator, malformații congenitale. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pe baza datelor colectate a estimat că în anul 2012 au murit circa 7 milioane de oameni – unul din opt din totalul deceselor la nivel mondial- ca urmare a expunerii la poluarea aerului. Ceea ce relevă că poluarea aerului este acum în lume cel mai mare risc de mediu la adresa sănătății umane. Reducerea poluării aerului ar putea salva milioane de vieți, se mai arată în plan.

Boli asociate și poluării aerului:

Tumori

În cazul bolilor cancerigene, statisticile medicale demonstraeză că poluarea aerului provoacă, pe lângă cancerul de plămâni și alte tipuri de tumori maligne ale buzei, cavității bucale, traheei și bronhiilor, și alte tipuri de cancer.

Boli endocrine

Cercetările au scos la iveală că o familie de patru persoane care arde gunoiul în curte se face responsabilă de producerea unei cantități de dioxină similară celei eliberate de un incinerator de deșeuri care deservește un oraș, dar care are instalații specializate, conforme și autorizate. Fumul ce rezultă din aceste arderi, pe lângă dioxină, conţine și o serie întreagă de alte substanțe poluante responsabile de dereglarea sitemului endocrin.

Astfel de cazuri sunt întâlnite și în județ, mai ales în zonele în care se depozitează necontrolat deșeuri sau în gropile de gunoi neecologizate până la această dată.

Boli ale apartului circulator

Ultimile cercetări demonstrează că poluarea afectează cordul mai mult decât cocaina, stresul sau oboseala. Poluarea atmosferică determină o creștere a riscului de probleme respiratorii și o creşterii a viscozităţii sângelui, cu riscuri crescute astfel și pentru infarct.

Boli ale aparatului respirator

S-a demonstrat că în zonele urbane puternic industrializate există o serie de radicali liberi mai periculoși de cât cei identificați în fumul de țigară ori rezultați în urma arderii biocarburanților. Astfel, în zonele poluate se poate inhala, cu peste trei sute de ori mai mulți radicali liberi, cu efecte grave asupra sănătății în general și aparatului respirator în special, inclusiv cu risc ridicat de cancer pulmonar. Foarte afectați de poluare, pentru toată durata vieții, pot fi copiii și tinerii, deoarece lipsa aerului curat nu permite plămânilor să se dezvolte la capacitatea normală. Plămânii se dezvoltă între 10 și 18 ani, cu o perioadă de prelungire la băieți. După ce ating capacitatea pulmonară maximă, funcția acestor organe poate sa rămână stabilă până la vârsta a treia. Această capacitate pulmonară scăzută, care presupune cel mult 80% din capacitatea pulmonară normală pentru vârsta respectivă, va avea impact pe parcursul întregii vieți a individului și are efecte atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Ca efecte imediate, se pot înregistra răceli frecvente, iar pe termen lung, risc crescut de boli grave, respiratorii și cardiovasculare. De altfel, poluarea aerului afectează căile respiratorii și sănătatea adultului înca din viața intrauterină, susțin oamenii de știință. Un studiu demonstrează ca influențele precoce asupra sistemului respirator determină o intensificare a maladiilor respiratorii la vârsta adultă, și, implicit, o speranță de viață mai scăzută. Concluzia studiului a fost aceea că frecvența respiratorie este influențată de gradul de poluare a aerului și cu cât frecvența este mai ridicată, cu atât inflamarea sistemului respirator este mai pronunțată și riscă sa devină mai gravă. Autorii studiului au ajuns la această concluzie, pe baza observațiilor referitoare la faptul că poluarea crește nevoile respiratorii ale fetusului, astfel încât cei afectați sunt nevoiți să respire respire de 48 de ori pe minut față de media de 42 de respirații pe minut a fetușilor cu expunere scăzută la poluare. Cercetarea s-a realizat cu luarea în considerare a trei indicatori ai poluării atmosferice: procentul de azot, cel al dioxiodului de azot si numărul de particule în suspensie din aer.

Malformații congenitale

Poluarea nu doar reduce durata de viață, ci și anulează sau diminuează posibilitatea de a aduce pe lume noi indivizi, afectând fertilitatea, sporind riscul de avort și schimbând dinamica populației, prin influențarea sexului bebelușilor. Astfel, un studiu, a evidențiat că poluarea scade eficiența unui tratament de fertilitate cu 25%, la pacientele expuse, dar crește riscul de naștere prematură, greutate mică la naștere și malformații. Tot în cadrul unui studiu, s-a scos la iveala că poluarea aduce și modificări ale sexului bebelușilor, cu o incidență de 30% mai crescută a celor de sex feminin, la mamele expuse la poluare. Prin modelarea, datelor obținute de la http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro în ceea ce privește decedați pe cauze, cu datele statistice oferite de OMS, obținem o imagine de ansamblu a ratei deceselor în județul Cluj datorate poluări aerului.

statistica aer 3

Tot în plan sunt prezente și infomrații legate de stațiile de măsurare  și localizarea lor.

statie monitorizare aerO stație de monitorizare furnizează date de calitatea aerului care sunt reprezentative pentru o anumită arie în jurul stației. Aria în care concentrația nu diferă de concentrația măsurată la stație mai mult decât cu o ”cantitate specifică” (+/- 20%) care se numește ”arie de reprezentativitate”. Cele 142 de stații de monitorizare sunt structurate astfel:

– 24 stații de tip trafic;

– 57 stații de tip industrial;

– 37 stații de tip fond urban;

– 15 stații de tip fond suburban;

– 6 stații de tip fond regional;

– 3 stații de tip EMEP

poluare cluj

poluare cluj 1

poluare cluj 2

Emisiile de poluanţi ale autovehiculelor prezintă două mari particularităţi: în primul rând eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentraţii ridicate la înălţimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mică şi mare capacitate de difuzie în atmosferă, în al doilea rând emisiile se fac pe întreaga suprafaţă a localităţii, diferenţele de concentraţii depinzând de intensitatea traficului şi posibilităţile de ventilaţie a străzii. Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă de aceea, monitoringul se concentrează pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sănătăţii umane. Aceşti poluanţi sunt grupaţi în mai multe categorii: – gazele anorganice: oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul; – pulberi: pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 pm sau decât 2,5 pm, fumul negru; – componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi poiiciclice aromatice; – plumb; – compuşi organici volatili: benzen, butadiena. Oraşele mari sau aglomeraţiile urbane dense sunt afectate în mare măsură de transporturile cu eliberare de noxe. Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia. La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale.

Astfel, cei care doresc pot citi mai multe despre acest plan AICI