Doriți să plecați la muncă în străinătate?
Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane vă reamintește:
Verificați temeinic, utilizând mai multe surse de informare (site-uri, Facebook – grupuri destinate locurilor de muncă, Registrul Comerțului etc.) firma la care urmează să vă angajați, precum și agenția de plasare a foței de muncă (dacă este cazul).
Înainte de părăsirea țării, semnați un contract de muncă în limba română sau într-o limbă pe care o cunoașteți foarte bine. Contractul trebuie să conțină clauze clare referitoare la activitățile pe care urmează să le desfășurați, programul de muncă, drepturile salariale, etc.
Refuzați orice angajament care ar putea duce ulterior la şantajarea dumneavoastră (plata unor servicii, a transportului, oferirea unor bani cu împrumut etc.).
Anunțați persoanele de încredere când, unde și cu cine urmează să plecați și stabiliți o parolă de urgență pe care să o folosiți în caz de pericol.
Notați coordonatele Ambasadei sau ale misiunii diplomatice a României în țara de destinație sau datele de contact ale unei organizații anti-trafic din țara respectivă.
Dacă pe timpul călătoriei aveți suspiciuni, reţineți orice detalii privind traseul efectuat şi persoanele care vă însoțesc.
În cazul în care ajungeți din nefericire într-o împrejurare periculoasă, anunțați autoritățile (poliție, ambasadă) și informați orice persoană cu care intrați în contact despre situația în care vă aflați.
2. În acest context, vă propunem spre difuzare și mesajele din cadrul campaniei online de prevenire a traficului de persoane „Jobul perfect – iluzie cu sens unic”.
Campania urmărește creșterea gradului de informare și a capacității de autoprotecție a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, prin transmiterea unor informații și recomandări utile în procesul analizării diferitelor anunțuri.
Mesajul campaniei este „Informează-te! Poți fi la un click distanță de a deveni o victimă a traficului de persoane.” și reprezintă o atenționare cu privire la importanța informării și verificării prealabile a unei oferte de muncă, pentru evitarea potențialelor pericole ce pot surveni din acceptarea acesteia.
Mesajele anti-trafic ale campaniei sunt transmise prin intermediul platformei OLX și în mediul Facebook.
Există un tipar legat de astfel de anunțuri. Prin intermediul anunțurilor și al unui comportament specific, traficanții reușesc să atragă victimele în plasa exploatării:
– Anunțul promite câștiguri substanțiale într-un timp scurt;
– Nu solicită experiență în domeniu;
– Nu solicită anumite studii, cursuri sau cunoașterea limbii țării de destinație;
– Sarcinile de muncă nu sunt clar specificate;
– Compania/datele de contact ale angajatorului sunt vag prezentate sau nu pot fi clar regăsite în anunț;
– Plata transportului;
– Diferite oferte de lucru on-line si nu numai, de regulă însoțite de mențiuni precum: “open mind”, câștiguri
rapide peste medie și activitate discretă – Videochat, asistentă personală;
– Căsătoria de conveniență;
– Plata unor servicii turistice în străinătate;
– Împrumutarea unor sume de bani.
Prin urmare, următorii indicatori de pericol pot semnaliza pregătirea unei situaţii de trafic de persoane:
– plata transportului
– sprijin pentru perfectarea documentelor
– împrumutarea unor sume de bani pentru plata transportului, obţinerea documentelor, şedere etc.
– propunerea de a pleca cu acte false
– propunerea de a pleca cu viză turistică
– perfectarea documentelor fără participarea ta şi într-un timp foarte scurt
– ţinerea secretă a plecării faţă de rude, apropiaţi, prieteni etc.
– sugestia de a nu spune adevărul la frontieră despre scopul plecării
– lipsa unor condiţii pentru viitorul loc de muncă: experienţă, studii, cunoaşterea limbii ţării
– intenţia de a fi deposedat de actele de identitate: acestea pot fi reţinute doar de oficialităţile de la frontieră, poliţie şi jandarmerie; nicio alta persoană nu are dreptul să le reţină
– intenţia de a fi deposedat de telefonul mobil, tabletă, restricţionarea accesului la orice mijloc de legătură
Traficanţii vor profita întotdeauna de lipsa de informaţie, de disperarea pentru găsirea unui loc de muncă sau nemulţumirea privind nivelul veniturilor, de credulitatea, spiritul de aventură sau inconştienţa persoanelor pe care le vor transforma în victime.
Ti s-a facut o propunere pentru un loc de muncă? Ce ai de făcut?
– Verifică legalitatea firmei de intermediere a forței de muncă (certificatul de înregistrare eliberat de Registrul Comertului , statutul firmei, lista de firme acreditate de pe site-ul Inspectoratului Teritorial de Muncă al fiecărui județ etc.)
– Verifică în detaliu firma angajatoare la care urmează să îți desfășori activitatea, atât pe site-urile de specialitate, cât și istoricul de pe rețelele de socializare (din grupurile destinate locurilor de muncă)
– Pentru a lucra în străinătate ai nevoie de un contract de muncă sau de o invitație oficială de la un angajator din afara României. Începând cu 2009, cetățenii români pot munci pe teritoriul U.E fără invitație din partea unui angajator.
– Nu părăsi niciodată țara fără un contract semnat cu firma angajatoare din străinătate! Contractul de munca trebuie intocmit in cel putin 2 exemplare si scris intr-o limba pe care o cunosti foarte bine (și în limba română).
– Înainte de a semna contractul de muncă, pentru siguranță și dacă este posibil, consultă un jurist. Nu semna niciodată un document fără a-i cunoaște conținutul!
– Angajatorul din afara României sau firma intermediară, de obicei, nu acoperă cheltuielile pentru obținerea pașaportului, vizei sau cheltuielile de transport, deci nu accepta aranjamente în contul firmei de intermediere sau plata altor comisioane! AGENTUL DE PLASARE nu are dreptul legal de a percepe tarif de mediere, comisioane sau alte taxe!
– Viza turistică, de studii sau alt tip de viză nu iți dă dreptul să muncești legal. Angajarea având la bază o astfel de viză este ilegală și poți fi amendat/ă, arestat/ă, sau deportat/ă. În acest caz, angajatorul te poate manipula, impunându-ți să faci tot ceea ce dorește.
– Interesează-te care este salariul mediu în țara în care ți se propune să lucrezi.
– Verifică dacă salariul propus îți va permite să acoperi cheltuielile pe care le vei avea în țara respectivă (cazare, mâncare, haine).
– Evită semnarea unui contract cu specificații evazive de genul: “și alte tipuri de activități” sau “toate activitățile la cererea angajatorului”.
– Învață limba țării sau câteva cuvinte uzuale în limba țării de destinație pentru a cere ajutor dacă vei avea nevoie
– Nu da nimănui actele tale de identitate sau alte documente importante
– Nu accepta să perfectezi documentele și să ți se plătească drumul în credit sau cu împrumut.
Dacă pe timpul călătoriei ai suspiciuni…:
1. Reţine orice detalii privind traseul efectuat şi persoanele care te însoţesc;
2. Reţine adresa şi numărul de telefon ale unei organizaţii anti-trafic, din ţara unde vei pleca;
3. Reţine adresa şi numărul de telefon ale ambasadei sau consulatului din ţara de destinaţie.
Atentie!
Paşaportul sau alte documente privind identitatea pot fi reţinute doar de oficialităţile de la vamă sau poliţie. Nicio alta persoană nu are dreptul să le reţină.
În majoritatea cazurilor, victimele realizează pericolul doar în momentul în care sunt sechestrate şi/sau obligate să desfăşoare activităţi împotriva voinţei lor ori când nu primesc decât o mică parte din ce li s-a promis ca plată, invocându-se diferite motive.
Ieşirea din situaţia de trafic presupune:
– 1. Să obţii şi să reţii orice informaţie privind locaţia în care te afli (adresă, telefon, nume etc.);
– 2. Să informezi orice persoană cu care intri în contact că ești o victimă a traficului de persoane;
– 3. Să transmiţi un mesaj de ajutor către o rudă sau un prieten din ţară (prin telefon, e-mail etc.);
– 4. Să încerci să pleci din locul în care te afli și să contactezi instituţiile sau persoanele care ți-ar putea oferi ajutor;
– 5. Să încerci să mergi la Poliţie, la Ambasada sau Consulatul Român din ţara în care te afli. Reprezentanţii acestor instituţii te pot ajuta să te întorci acasă;
– 6. Să apelezi gratuit linia telefonică a ANITP.
În egală măsură, poate ca acum înțelegem că avem nevoie din ce în ce mai mare de coeziune. Poate că suntem foarte grăbiți când ieșim din casă ca să mergem la cumpărături și suntem preocupați mai mult de măsurile sanitare, grija zilei de mânie sau sărbătorile.
Însă în aceste momente, oamenii cei mai vulnerabili, printre care și victimele traficului de persoane, sunt cei mai expuși și tratați cu cea mai mare lipsă de demnitate de către prădătorii cu chip de om. Este momentul să ne gândim și la aceștia și să anunțăm poliția, protecția copilului sau ONG-urile de specialitate dacă semnalați posibile cazuri de semeni traficați sau exploatați.
Cui te poti adresa pentru a ajuta o victima a traficului de persoane?
– Politiei
– Misiunilor diplomatice ale României în străinătate
– Liniei Telverde a ANITP
– Organizațiilor neguvernamentale
În vederea preluării controlului total asupra victimelor şi parazitării extreme a acestora, în celelalte situații de recrutare decât cele prin intermediul anunțurilor, se poate observa următorul pattern în modul acestora de acţiune:
– identificarea şi studierea vulnerabilităţilor, nevoilor şi dorinţelor viitoarei victime
– câştigarea încrederii victimei şi a apropiaţilor (părinţilor, familiei, prietenilor), chiar îndrăgostirea
– dovezi de prosperitate, generozitate, influenţă, succes social, putere
– îndatorarea viitoarei victime, emoţional, financiar, moral etc.
– accentuarea vulnerabilităţilor/breşelor (separării, certurilor sau neînţelegerilor cu apropiaţii)
– apariţia unei oferte/oportunităţi cu necesitatea urgentării tuturor formalităţilor
– pregătirea izolării: determinarea victimei să nu spună nimănui despre locul de destinaţie sau chiar să-şi mintă apropiaţii
– determinarea victimei să nu aibă asupra ei mijloace care să-i asigure independenţa (bani, haine etc)
– deposedarea de documentele de identitate şi de mijloacele de legătură cu apropiaţii sau autorităţile (telefon, internet etc.), ducerea acesteia într-un loc izolat
– manipularea victimei folosindu-se de starea ei de dependenţă morală, financiară, emoţională
(vulnerabilităţile existente + cele accentuate şi/sau nou create)
– convingerea victimei că autorităţile nu ar interveni să o salveze
– convingerea – constrângerea – compromiterea – îndatorarea – manipularea – ameninţarea (având acum la dispoziţie toate punctele sensibile ale victimei) în vederea exploatării
– exploatarea efectivă (închirierea serviciilor) şi de multe ori revânzarea acesteia către alţi traficanţi.
Cu acest prilej, propunem pentru mediul online și două spoturi de câte 30 de secunde, ale căror mesaje sunt adaptate momentului:
1. “Cunoaşte-ţi drepturile! Respectă-ţi obligaţiile!” – mesajul de responsabilitate socială al campaniei este promovat în spotul video de către artistul Eduard Mihail Andreianu, cunoscut sub numele de scenă CRBL.
Recomandările vizează prevenirea traficului de persoane în vederea exploatării prin muncă, atât din perspectiva celor care își caută un loc de muncă în străinătate sau în țară, precum și din cea a angajatorilor.
2. „Ești victimă a traficului de persoane? Ai drepturi!” – mesajul campaniei avertizează persoanele aflate în situație de risc cu privire la faptul că ar putea fi sau deveni victime ale traficului și le informează unde pot găsi ajutor, protecție și informații. În egală măsură, campania informează victimele că au drepturi la nivelul întregii UE, pe care le pot solicita în fiecare stat membru: asistență și sprijin, protecție, compensații financiare, drepturi privind munca, perioadă de reflecție și drepturi de ședere și reintegrare.
