Exclusiv! O lacună legislativă pune în contradicție sentințe definitive și dă peste cap urbanismul de la Florești

Cu toate că la Florești sunt pe rolul instanței de judecată mai multe procese privind PUZ-urile și PUD-urile aprobate în Consiliul Local Florești, se pare că Legea  dă cu virgulă. Necesitatea avizului arhitectului-șef al județului pentru construcțiile de la Florești reușește să pună într-o situație de contradicție hotărârile instanțelor.  

Pentru ca lucrurile să fie cât se poate de clare, o luăm de la inceput: Legea 350/2001, privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Această Lege ne spune clar că o comună nu poate avea comisie de urbanism și că este necesar avizul arhitectului-șef de la nivel de județ (cu atât mai mult cu cât comuna Florești nu are arhitect-șef. Alexandru Lădariu nu este arhitect-șef.). Necesitatea avizului arhitectului-sef al județului din simplul motiv că Floreștiul nu poate avea comisie de urbanism este incotestabilă și în acest sens există o sentință definitivă a Curții de Apel Cluj. Despre asta am scris AICI și AICI. Sentința o puteți citi mai jos, precum și respingerea recursului Consiliului Local Florești la Curtea de Apel Cluj.

Floreștiul, nu poate avea Comisie Tehnică de Amenajare a Teritoriuliu și de Urbanism. O spune Legea și hotărârea definitivă a Curții de Apel Cluj. Practic, pentru că nu poate avea această comisie, PUZ-urile și PUD-urile  trebuie să treacă mai întâi pe la această comisie de la nivel județean înainte să ajungă în fața Consiliului Local pentru avizare (cu titlu cosultativ, dar obligatoriu).

Mai multe astfel de procese și-au pierdut obiectul după ce au fost anulate mai multe HCL uri privind construcțiile de la Floresti. Ca să fie clar, soluția instanței vă va spune doar că a fost respinsă cererea Prefectului, dar asta nu înseamnă că Prefectul a pierdut procesul mai ales că a abținut anularea HCL. În alte cazuri, pe parcursul procesului s-au adăugat documente la dosare, astfel că s-a produs (într-un fel sau altul), o intrare  în legalitate (nu contează cum, dacă se face dovada, instanța respinge cererea/recursul prefectului). Despre aceste procese v-am mai vorbit AICI.

Uneori, dreptatea e cam strâmbă.

În unul dintre cazuri (spun „unul” pentru că sentința este definitivă în acest caz) situația s-a schimbat radical. Nu doar că parcursul acestui proces ridică semne de întrebare și plasează situația într-o enigmă (deocamdată nu știe nimeni cu siguranță pentru ce PUZ-uri sau PUD-uri trebuie avizul argitectului șef deși Legea e clară), dar vine într-o totală contradicție cu sentința definitivă privind comisia de urbanism și respectiv necesitatea avizului arhitectului-șef. Este vorba despre procesul privind anularea HCL nr. 187 din 10 decembrie 2015 (o construcție pe strada Sportului a cărui beneficiari sunt Catarig Dorin și Catarig Ileana.). Conform unor surse a căror identitate nu o vom dezvălui, beneficiarii sunt în strânsă legătură cu un fost vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj, membru PNL. Acesta este unul dintre procesele pe care Instituția Prefectului le-a pierdut în adevăratul sens al cuvântului. Dar să vedem și cum.

Procesul a ajuns la Curtea de Apel (recursul) după ce instituția Prefectului a pierdut pe fond, unde instanța a decis ca acest HCL care nu avea avizul arhitectului-șef să rămână în vigoare însă motivarea de instanță ne spune niște lucruri greu de înțeles și care parcă nu se leagă. Mai jos veți putea citi întreaga motivare a Curții de Apel Cluj.

Juriștii Instituției și-au adus argumentele în fața instanței și au arătat

” că, în faţa instanţei de fond s-a reţinut faptul că d-nul L. nu are calitatea de arhitect şef, reţinându-se totodată şi faptul că pentru planul urbanistic local aprobat prin Hotărârea nr. 187/2015 nu era nevoie de avizul acestuia. Astfel, menţionează că, potrivit regulamentului urbanistic general al Comunei Florești aprobat prin Hotărârea nr.7 /2005, orice modificare a regulamentului se face la propunerea Consiliului Local cu avizul comisiei tehnice de la nivelul Judeţului Cluj. Precizează totodată că la nivelul comunei nu există o comisie tehnică de urbanism, acest aspect fiind tranşat definitiv şi irevocabil printr-o hotărâre a Curţii de Apel Cluj prin care s-a anulat hotărârea Consiliului Local prin care s-a a înfiinţat această comisie tehnică. Menţionează că, potrivit prevederilor art. 37 din Legea nr. 350/200, avizul comisiei tehnice stă la baza fundamentării avizului arhitectului şef iar regulamentul prevede că nu se face nici o derogare fără avizul acestei comisii. Faţă de acest aspect apreciază că era nevoie de avizul arhitectului şef”, se arată în motivarea de instanță.

De cealaltă parte, reprezentanții Consiliului Local și ai beneficiarilor au insistat pe respingerea recursului Prefectului arătând că:

Reprezentantul intimatului Consiliul Local al Comunei … solicită respingerea recursului formulat de partea recurentă. Precizează faptul că imobilele ce fac obiectul acestui plan urbanistic zonal nu se încadrează în situaţiile prevăzute de anexa 1 a Legii nr. 350/2001, astfel că nu este necesar avizul arhitectului şef.
Reprezentanta intimaţilor C.I.R. şi C.L.D. solicită respingerea recursului de către recurenta-reclamantă cu consecinţa menţinerii sentinţei pronunţate de către instanţa de fond ca fiind temeinică şi legală. Astfel, arată că, problema centrală a acestei cauze este dacă pentru hotărârea Consiliului Local care a fost atacată de Prefectul Judeţului Cluj, era sau nu era nevoie de avizul de specialitate.
Astfel, arată că, potrivit prev. art. 22 alin. 2 lit. c, Legea nr. 350/2001, se artă că avizul arhitectului şef al judeţului este necesar însă numai pentru acele imobile care intră sub incidenţa zonelor stabilite în cuprinsul anexei respective şi în dreptul cărora se precizează că acest aviz este necesar.
În ceea ce priveşte imobilul ce face obiectul Hotărârii de Consiliu ce este atacată, precizează că se află situat într-o zonă care nu poate fi calificată nici drept zonă funcţională de interes nici drept zonă centrală a Comunei … şi nici ca şi zonă protejată, se mai arată în motivarea de instanță.

Până și aceste argumente ne arată că Floreștiul nu are nici început și nici sfârșit în domeniul construcțiilor. E Legea junglei. Dacă zona în care e prevăzută construcția nu se încadrează în nicio zonă…o fi zona crepusculară.

Un termen din Lege a dat peste cap întreg procesul – „Zonă funcțională de interes”

Da, un simplu termen a cărui definiție a fost abrogată în 2011 printr-o ordonanță de urgență. Din acest motiv, instanța a considerat că nu este necesar avizul arhitectului-șef. Toate astea pentru că termenul a rămas scris în Lege. De aici, întreg completul de judecată din acest caz a decis că avizul arhitectului șef nu este necesar și prin urmare, a respins recursul Prefectului, pentru ca la final să ne spună că rămâne să fie stabilit dacă era sau nu necesar avizul arhitectului-șef

Necorelarea prevederilor din anexa 1 pct. 10, unde se păstrează sintagma „zone funcţionale de interes” nu poate reprezenta altceva decât o regretabilă eroare materială a legiuitorului dat fiind faptul că odată cu eliminarea definiţiei trebuia eliminată din tot textul legii sintagma, pentru a nu produce erori de interpretare, mai spune Curtea.

După prezentarea argumentelor fiecărei părți, Curtea reține ce este mai important.

În motivarea recursului, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă, arată recurentul că Primăria comunei  se află în incapacitatea de a emite avizul arhitectului-şef prevăzut la art. 37 alineatele (1), (1/2), (1/3) şi (4) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare deoarece, pe de o parte nu are funcţia publică de arhitect-şef necesară pentru a fi emis avizul (după cum a constatat şi prima instanţă) iar, pe de altă parte, nu are competenţă tehnică de a emite un asemenea aviz. În ceea ce priveşte primul argument, cel al lipsei funcţiei publice de arhitect-şef, prima instanţă reţine că şeful biroului urbanism nu are calitatea de arhitect şef, ori avizul fiind al arhitectului-şef persoană care reprezintă autoritatea tehnică în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din cadrul administraţiei publice judeţene şi locale. (art. 36 alin. (2) din Legea nr. 350/2001), acesta nu poate fi emis în lipsa acestei persoane/funcţii publice specifice. În ceea ce priveşte cel de-al doilea argument este de amintit faptul că în anexa nr. 2 definirea termenilor utilizaţi în lege, din Lege se regăseşte definirea termenilor de avizare, aprobare, respectiv a termenului de competentă de avizare/aprobare după cum urmează:
Aprobare – opţiunea forului deliberativ al autorităţilor competente de încuviinţare a
propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile,
emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor
judeţene sau locale, după caz) se conferă documentaţiilor putere de aplicare, constituindu-se
astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritorială şi dezvoltare
urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de execuţie a obiectivelor de investiţii.
Avizare – procedura de analiza si exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, administraţiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a indicatorilor tehnico economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajare a
teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic şi obligatoriu. Competenta de avizare/aprobare – abilitarea legală a unei instituţii publice şi capacitatea tehnică de a emite avize/aprobări.
Din definiţiile prezentate rezultă faptul că avizarea documentaţiilor de urbanism se face de către o comisie tehnică, avizul având caracter tehnic şi obligatoriu.

Avizularhitectului-şef se emite fundamentat tehnic de comisia tehnică de amenajare a teritoriului şi urbanism, ca organ consultativ cu atribuţii de analiză, expertizare tehnică şi consultanţă (art.37 alin. (1) şi alin. (1*2) din Lege).

Instanța dă dreptate în repetate rânduri Instituției Prefectului și totuși ….NU

„De altfel se ridică întrebarea, dacă nu există arhitect-şef la nivelul comunei … cum a fost promovată spre aprobare documentaţia de urbanism dat fiind faptul că promovarea se face pe baza referatului de specialitate al arhitectului-şef (art. 56 alin. (6) art. 56 alin. (6). Documentaţiile de amenajare a teritoriului sau de urbanism, elaborate conform legislaţiei în vigoare, care au avizele şi acordurile prevăzute de lege şi solicitate prin certificatul de urbanism, precum şi tarifele de exercitare a dreptului de semnătură achitate pentru specialiştii care au elaborat documentaţiile, se promovează de către primar, în vederea aprobării prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe baza referatului de specialitate al arhitectului-şef, în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării documentaţiei complete la registratura primăriei. Mai mult decât atât este de reţinut şi faptul în conformitate cu prevederile art. 32 alin. (1) lit. c) iniţierea documentaţiei de urbanism se poate face numai în baza unui aviz prealabil de oportunitate întocmit de structura specializată condusă de arhitectul-şef şi aprobat, după caz, conform competenţei: – de primarul localităţii, or în lipsa avizului de oportunitate nu se putea nici măcar iniţia documentaţia darăminte aviza sau mai mult aproba, iar în lipsa arhitectului-şef la nivelul comunei … devin aplicabile prevederile art. 32 alin. (2).”.

De precizat, biroul de urbanism din cadrul primariei Florești nu cere prin certificatul de urbanism acest aviz și nu l-a cerut de ani buni. Cândva se cerea. Conform Legii în vigoare asta se constituție contravenție.

Curtea ne mai spune că:

Instanţa, deşi a reţinut faptul că nu există capacitatea tehnică a comunei … de a emite avizul arhitectului-şef prin constatarea inexistenţei acestei funcţii şi implicit devenind necesară obţinerea avizului arhitectului-şef de la nivel de judeţ, apreciază faptul că nu este necesar avizul arhitectului-şef de la judeţ, ceea ce conduce la menţinerea în valabilitate a unei documentaţii care nu are acest aviz, documentaţie care în conformitate cu prevederile art. 64 alin. (2) este lovită de nulitate.

Unul dintre judecătorii din completul de judecată dorește să se abțină. Este implicat în alte două procese privind necesitatea avizului arhitectului-șef. Cererea a fost respinsă. 

Arătă că pe rolul Tribunalului Cluj a fost înregistrat în dosarul cu nr. 210/107/2016 având ca obiect acţiune în anularea Hotărârii de Consiliu Local nr. 493/22.12.2014 în privinţa referinţelor urbanistice cuprinse în Planul Urbanistic Zonal, hotărâre care priveşte şi imobilul proprietate personală a subsemnatului. În cauza cu numărul de mai sus menţionat, are calitatea de reclamant în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca. Din aceste motive înţelege a se abţine de la soluţionarea prezentei cauzei deoarece există elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea judecătorului.  Astfel, deşi cele două cauze privesc acte administrative diferite, problema de drept care trebuie să fie soluţionată este identică, respectiv anularea unei Hotărâri de Consiliul Local prin care se reglementează referinţele urbanistice cuprinse în Planul Urbanistic Zonal. Alături de cauza din dosarul 210/107/2016, a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj dosarul cu numărul 1363/117/2016, în care Prefectul Judeţului Cluj, solicită anularea HCL prin care s-a revocat în parte HCL 493/2014 a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, în care figurează ca parte în calitate de pârât, în urma extinderii de acţiune iar motivul anulării îl constituie lipsa avizului arhitectului-şef al Judeţului Cluj. Chiar dacă problema de drept nu este similară, deoarece fiecare caz în parte are anumite particularităţi, raportat la situaţia de fapt şi dispoziţiile legale ce sunt invocate, totuşi există unele elemente similare care pot genera prezumţia de imparţialitate. În drept, se invocă prevederile art. 42 al. 1 pct. 13 Cod pr. civ. Analizând declaraţia de abţinere instanţa apreciază că în speţă nu subzistă nici un element care să nască în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea judecătorului, se arată în încheierea privind soluționarea cererii.

Cu toate acestea, întreg completul de judecată a considerat că dacă a fost abrogată definișia termenului de „zonă funcțională de interes”, nu mai este necesar avizul arhitectului-șef.

Astfel, în mod legal a reţinut instanţa de fond că, în lipsa definirii zonei funcţionale de interes, precum şi în lipsa oricăror repere ale reclamantului care să conducă la concluzia că am fi în prezenţa unei astfel de zone, avizul arhitectului-şef al jud. Cluj nu era necesar pentru aprobarea documentaţiei PUZ „construire 3 locuinţe colective cu regim de înălţime P+3E, situate în loc. …, str. Sportului f.n.”, beneficiari fiind C.D. şi C.I.R.

Motivarea Curții de Apel.