Joi, 12 martie, la Casa de Cultura a Studentilor din Cluj-Napoca a avut loc dezbaterea cu tema „Interzicerea fumatului in spatiile publice inchise. PRO sau CONTRA?”, prima din ciclul de consultări publice pe tema propunerii legislative de modificare şi completare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, iniţiată de deputatul PSD Cluj Aurelia Cristea.
La eveniment au participat Prof. Univ. Dr. Anca Buzoianu, decanul Universitatii de Medicina si Farmacie Cluj, Conf. Dr. Anca Bojan, directorul medical al Institutului Oncologic Prof. Dr. Ion Chiricuta, Conf. Univ.Dr. Doina Todea, directorul medical al Clinicii de Pneumologie „Leon Daniello” din Cluj-Napoca, Prof.Univ. Dr. Nicolae Hancu, presedintele Federatiei Romane de Diabet Nutritie si Boli Metabolice, Prof. Univ.Dr. Daniel David, seful Catedrei de Psihologie Clinica si Psihoterapie a Universitatii Babes-Bolyai, Lect. Dr.Mihai Cucerzan, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj, reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică şi ai Oficiului pentru Protecţia Consumatorului Cluj, proprietari de restaurante, cafenele şi cluburi (industria HoReCa), precum şi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mass-media.
Una dintre ideile sugerate de mai multe persoane prezente la dezbaterea a fost cea a necesităţiiexistenţei interdicţiei de fumat în parcuri şi locuri de joacă, în spaţiile de recreere în aer liber, acolo undefamiliile se plimbă alături de copii, dar şi în staţiile de autobuz, sau în alte locuri în aer liber aglomerate,acolo unde fumul de tutun este inhalat involuntar, din cauza proximităţii.
„Aş vrea să înţelegem că măsura propusă nu este o încălcare a dreptului individual de a consuma un produs comercializat legal, ci o restrângere a acestui drept, astfel încât să nu fie pusă în pericol sănătatea publică. Constituţia României defineşte clar noţiunea de „libertate individuală” şi stabileşte explicit condiţiile în care pot fi restrânse anumite drepturi. Dreptul la sănătate face parte din drepturile fundamentale ale omului şi trebuie apărat de orice individ, persoană juridică şi instituţie publică. Statul are obligaţia de a impune măsuri pentru respectarea dreptului la sănătate al individului. Prin urmare,tratamentul diferenţiat este justificat de obligaţia de a respecta sănătatea individului. O reglementare discriminatorie este felul în care se aplică interdicţia acum: proprietarii de spaţii cu suprafaţă până în 100 mp pot decide dacă să interzică sau nu fumatul, pe când cei cu peste 100 mp sunt obligaţi să ia măsuri de restricţionare ”, a declarat Aurelia Cristea.
Şi publicul din sală şi-a manifestat nemulţumirea faţă de legislaţia existentă în domeniu, care nu este nici aplicată, nici aplicabilă în multe dintre cazuri. Reprezentanţii autorităţii responsabilă cu sancţiunile, Protecţia Consumatorului au recunoscut că, în acest moment, întâmpină dificultăţi în aplicarea legii, de la lipsa sesizărilor de încălcare a legii, până la faptul că persoanele surprinse fumând în locuri unde este interzis fumatul nu pot fi amendate decât în prezenţa unui poliţist.
De altfel, necesitatea definirii şi respectării unui cadru sancţionatoriu mai aspru este subiectul asupra căruia a căzut toată lumea de acord. În iniţiativa legislativă propusă de deputatul Aurelia Cristea este prevăzută crearea unui TelVerde (gratuit) de către ANPC care să servească EXCLUSIV acestui scop: pentru sesizările cetăţenilor cu privire la încălcarea legii de interzicere a fumatului în spaţiile publice.
De asemenea, o altă propunere a parlamentarului PSD este ca sumele provenite din amenzile contravenţionale prevăzute în noua lege să se transforme în venit la bugetul asigurărilor sociale şi să se vireze către bugetul Ministerului Sănătăţii pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate. În prezent, nu există cadru legal pentru direcţionarea, în acest scop, a sumelor provenite din amenzile contravenţionale pentru încălcarea Legii nr. 349/2002.
O altă concluzie a dezbaterii a fost că măsurile benevole sau parţial sancţionatorii („jumătăţi de măsură”)nu funcţionează. Aplicarea interdicţiei parţiale în 2008, prin permiterea fumatului în spaţii specialamenajate NU A AVUT EFECT: expunerea în baruri a crescut cu 5% iar în restaurante a crescut cu 2%, în 2012 faţă de 2009, iar 20% din adulţii peste 15 ani au fost expuşi fumului de tutun în instituţiile publiceguvernamentale în 2012 (Impactul economic al fumatului asupra sistemului public de sănătate din România. Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” şi Fundaţia Medicală Pneuma 2014).
Pentru a avea efecte pozitive, legislaţia trebuie să fie simplă, clară şi aplicabilă. În ţările unde s-au aplicat, s-a demonstrat deja că politicile antifumat reduc consumul de tutun, încurajează fumătorii să renunţe la fumat şi descurajează tinerii să înceapă să fumeze. Un exemplu în acest sens este Irlanda. Pe 29 martie 2004, Irlanda a devenit prima ţară din lume care a pus în aplicare o lege care interzice fumatul la locul de muncă, în puburi şi restaurante, amenzile pentru încălcarea legii fiind usturătoare. Potrivit Biroului Naţional pentru Controlul Fumatului din Irlanda, fumatul în rândul tinerilor a scăzut de la 28% în martie 2004, la 21% în decembrie 2013. Scepticii spun că reducerea numărului de decese vine din reducerea numărului de fumători pasivi, nu a celor activi, mai notează sursa.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţi, fumatul pasiv provoacă anual aproximativ 600.000 de decese (79.000 în UE). Aproape o treime din cei care mor din cauza fumatului pasiv sunt copii, arată cercetarea făcută de specialişti OMS în 192 de ţări. Aproximativ 700 milioane de copii, respectiv aproape jumătate din copiii lumii inspiră aer poluat prin fum de tutun, mai ales la domiciliu.
