DE CE AM AȘTEPTAT ATÂT DE MULT ZĂPADA ȘI CÂT DE IMPORTANTĂ ESTE ACEASTA ÎN VIAŢA PLANTELOR?

Sursă foto: www.pixabay.com

Sursă foto: www.pixabay.com

În sfârșit a venit și zăpada mult așteptată! Și aici desigur că mă refer la zăpada căzută în zonele de deal și de câmpie și nu la zona montană, unde de bine de rău a mai nins din cînd în când… Administrația Națională de Meteorologie a anunțat încă de aseară, 21 ianuarie 2018, ninsori, intensificări ale vântului cu viteze de 50 – 60 km / oră, viscol și ger extins în toată țara!

Se pare că și în această iarnă, 2017 / 2018, zăpada s-a lăsat mult aşteptată pînă să acopere întreaga ţară. Chiar dacă au mai fost până în momentul de față vreo două – trei tentative de precipitații sub formă de zăpadă, acestea au fost nesemnificative și iată că am intrat deja în ultima decadă a lunii ianuarie, iar solul se află abia acum acoperit cu un strat subțire de zăpadă, ceea ce anunță încă de pe acum că anul acesta nu va fi un an secetos! Ce vremuri și ce vreme trăim? Vreme atipică în continuă schimbare, cu fenomene meteorologice bruște, în schimbare, cu temperaturi ba prea ridicate, ba prea scăzute pentru această perioadă a anului! Ați observat că nici măcar nu începuse bine această iarnă că și-au și făcut apariția ghioceii, vestitorii primăverii?

Ghiocei de decembrie? Ce tare, nu-i așa? Dar, care este rolul zăpezii în viaţa plantelor? De ce avem nevoie de zăpadă care să acopere solul? Care este efectul direct al acesteia asupra plantelor? O să aflăm în cele ce urmează…

Apa este indispensabilă vieţii, pentru că celula vegetală funcţionează normal numai în
stare de turgescenţă, apa asigurând şi procesele de termoreglare prin fenomenele de evaporaţie şi transpirație.

Sursă foto:www.agroinfo.ro

Sursă foto:www.agroinfo.ro

Precipitaţiile asigură menţinerea nivelului bazinelor de apă ca sursă de irigaţie. Dacă se produc în afara perioadei de vegetaţie, ele formează rezerva de apă a solului. Prin urmare, principala sursă de asigurare a umidităţii pentru plante sunt precipitaţiile, cu toate formele lor de condensare: ploaie, zăpadă, brumă, rouă etc. Ploaia asigură cea mai mare cantitate de apă, iar zăpada favorizează înfiltrarea ei în sol. Bruma se formează în zilele de toamnă şi primăvara timpuriu, iar roua, deşi asigură o cantitate de apă în aparenţă nesemnificativă, este o sursă de umiditate salvatoare mai ales în zilele secetoase. Dar, să revenim la rolul zăpezii în viaţa plantelor!

Foto de Sorin Braileanu

Foto de Sorin Braileanu

Zăpada are o importanţă foarte mare pentru dezvoltarea şi creşterea plantelor, fiind, pe perioada iernii, un strat izolator termic pentru plantele de cultură semănate toamna, pentru plantele perene sensibile şi, în general, pentru întreg sistemul radicular al plantelor. Stratul de zăpadă influenţează considerabil temperatura solului chiar şi la o grosime de numai 1 cm! La o grosime a stratului de zăpadă de 6 cm, răcirea solului se diminuează cu cca. 4 grade Celsius., producerea minimelor şi maximelor întârziind cu cca.24 de ore. Prin topirea ei în primăvară, îmbunătăţeşte rezerva de apă din sol. Variaţiile temperaturii solului acoperit cu zăpadă sunt mult mai mici în comparaţie cu cele ale solului descoperit. Însă, sunt şi câteva cazuri în care zăpada ar putea face rău plantelor. Spre exemplu, topirea bruscă a zăpezii duce la formarea unei cantităţi mari de apă, atât la sol, cât şi în profunzime şi, determină inundarea unor suprafeţe cultivate.

Dacă zăpada cade pe un sol îngheţat, iar cultura are o masă foliară bogată, apare lipsa oxigenului, care creează condiţii nefavorabile de iernare, de exemplu, în cazul culturii cerealelor de toamnă.

Foto de Sorin Braileanu

Foto de Sorin Braileanu

Totodată, o problemă deosebită o ridică îngheţurile timpurii de toamnă şi târzii de primăvară, periculoase pentru plante, recolta putând fi compromisă. Însă, pentru exemplificare, iată şi câteva plante de cultură şi temperaturile minime până la care specia poate rezista la ger (grade Celsius):
– Grâul de toamnă, rezistă la -20 (-30 dacă solul este acoperit cu zăpadă);

– Grâul de primăvară, rezistă la -6, -7;
– Rapiţa, rezistă la -15 (-25 dacă solul este acoperit cu zăpadă);
– Varza, conopida şi gulia, rezistă la -4, -6;
– Tomatele, rezistă la 0 grade Celsius;
– Mugurii de prun, rezistă la -19, -34;
– Mugurii de măr, rezistă la -32, -40. ;
Urmărind exemplele de mai sus, putem remarca, printre altele, rolul stratului de zăpadă ca protector al plantelor de cultură şi, de asemenea, putem constata diferenţe între diferitele specii cultivate.

Foto de Sorin Braileanu

Foto de Sorin Braileanu

Se pare că deși primăvara se grăbește cu pași repezi să-și facă apariția peste țară, iarna chiar dacă este una târzie, nu se lasă dusă cu una cu alta și își intră ușor – ușor în drepturile firești, chiar dacă ne aflăm trecuți de jumătatea iernii! Cu siguranță că avem nevoie de zăpadă și de iarnă… Avem nevoie să ningă și să rămână la nivelul solului un strat considerabil de zăpadă, foarte benefic pentru agricultură. O primăvară care ar veni prea devreme ar putea fi pentru noi un lucru bun până la urma – urmei, însă totodată lipsa zăpezilor din iarnă ar putea fi un lucru rău pentru plante și îndeosebi pentru plantele de
cultură!
Toate bune, spor în toate vă doresc… Să auzim numai de bine! Doamne – ajută!

Doctor în agronomie, Brăileanu Sorin-Ionel