Ce să fac, doctore? Tot ce trebuie să știe un părinte despre astmul bronșic al copilului

astmAstmul bronsic este o patologie cronica respiratorie intalnita atat la adult cat si la copil, mai frecvent la copiii de varste mai mari.

Debuteaza si se manifesta frecvent prin episoade repetate de respiratie dificila, zgomotoasa, cu tuse si senzatia de “lipsa de aer”.

CAUZE

La baza aparitiei crizei de astm bronsic se afla un proces inflamator complex, mediat de diferite celule (mastocite, eozinofile, limfocite, neutrofile, macrofage, celule epiteliale). Inflamatia se localizeaza la nivelul cailor aeriene mici, numite bronhiole.

Inflamatia locala va produce o cantitate mai mare de mucus la acest nivel si micsorarea in dimensiuni a acestor bronhiole (bronhoconstrictie), explicand respiratia dificila si zgomotoasa din criza de astm bronsic.

Principalele cauze ale aparitiei astmului la copil sunt:

• hiperreactivitatea traheo-bronsica: consta intr-un raspuns de bronhoconstrictie exagerat, aparut la diversi stimuli

• infectiile respiratorii acute: acestea cresc riscul de aparitie a crizei de astm bronsic. Un copil care a prezentat in perioada de sugar sau de mic copil mai mult de 3 episoade de bronsiolita acuta, va prezenta un risc mai mare de a dezvolta astm bronsic

• factorii de mediu: majoritatea copiilor care dezvolta astm bronsic au asociate alergii diverse: la praf, mucegai, polen, acarieni, pene, par de animale, detergenti, fungi, fumatul (inclusiv cel pasiv), poluarea etc.

CLASIFICARE

In general, exista 2 tipuri de astm bronsic infantil:

– astm bronsic non-alergic sau indus viral – copiii devin simptomatici la contactarea unei infectii respiratorii virale. Acestia, pe masura ce cresc, nu mai prezinta episoade de obstructie bronsica deoarece calibrul bronsic se mareste

– astm bronsic de tip alergic – copiii vor dezvolta simptome si la infectiile virale, dar asociaza si manifestari alergice precum alergii alimentare sau la alergenii din aer, rinita alergica, eczeme cutanate

MANIFESTARI

• tuse cronica seaca, iritativa sau productiva, sufocanta; frecvent aceasta apare noaptea sau la efort

• respiratie dificila, cu senzatie de sufocare – copilul prezinta dificultati in momentul in care trebuie sa dea aerul afara, adica in timpul expirului, acest moment respirator fiind mai prelungit decat in mod normal; in aceasta situatie copilul prefera sa stea ridicat la mrginea patului, usor aplecat in fata, deoarece aceasta pozitie ii usureaza respiratia

• zgomote respiratorii – wheezing-ul apare deseori in astmul bronsic, este un zgomot asemanator suieratului, fiind produs de trecerea aerului prin caile aeriene ingustate

• oboseala la eforturi mici/medii

• paloare tegumentara, cianoza buzelor (culoarea albastruie) – cauzate de oxigenarea deficitara a tesuturilor

• tahicardie – batai frecvente ale inimii, aparute pentru a compensa lipsa oxigenarii

• dureri toracice – apar mai rar

• cresterea in dimensiuni a cutiei toracice – cauzata de retentia aerului in plamani prin incapacitatea copilului de a expira

• semne de lupta respiratorie

– batai ale aripioarelor nazale (miscarea vizibila a acestora in timpul respiratiei)

– tiraj intercostal, subcostal, supracostal – prin utilizarea muschilor respiratori accesori

TRATAMENT

CRIZA DE ASTM BRONSIC reprezinta o urgenta medicala, necesitand cat mai repede asistenta medicala!

Copilul care nu a fost diagnosticat pana in acel moment cu astm bronsic si care prezinta aceste simptome trebuie evaluat de urgenta intr-o unitate medicala. De prima intentie este tratarea insuficientei respiratorii acute in functie de severitatea acesteia prin:

– administrarea de oxigen suplimentar pe masca sau canula nazala

– bronhodilatatoare in aerosoli: Salbutamol, Bromura de ipratropium, Adrenalina, administrate la anumite intervale de timp

– medicatie antiinflamatorie – corticoterapie cu Hemisuccinat de hidrocortizon intravenos sau forme cu administrare orala precum Prednison si Metil-Prednisolon

– antihistaminice – in astmul de cauza alergica (Aerius, Ketof, Zyrtec, Claritine etc.)

– mucoliticele (ACC, Bromhexim, Ambroxol) NU se utilizeaza la copiii de varste mici deoarece conduc la agravarea obstructiei bronsice prin cresterea secretiei de mucus bronsic

– NU se utilizeaza antitusive

– antiinflamatoarele non-steroidiene precum Ibuprofen pot agrava spasmul bronsic si trebuie evitate la un copil diagnosticat cu astm bronsic

– medicatie antibiotica – doar in cazul in care criza de astm bronsic a fost declansata de o infectie respiratorie bacteriana

– dupa stabilizarea crizei de astm bronsic, copilul va urma la domiciliu un tratament cronic specific pentru a ameliora simptomele astmului, ce include corticoizi inhalatori (Fluticazona, Budesonid), bronhodilatatoare inhalatorii (Salbutamol, Ventolin) si inhibitori de leucotriene (Singulair, Montelukast)

Este nevoie ca pacientul diagnosticat cu astm bronsic sa detina la domiciliu aparat de aerosoli si medicatie bronhodilatatoare care sa poata sa fie administrata in criza acuta prin aerosoli sau prin spray. Daca evolutia acestuia nu este favorabila, este necesara evaluarea si tratamentul acesteia intr-o unitate medicala.

INVESTIGATII SUPLIMENTARE

– investigatii paraclinice de sange (eozinofile, probe de infectie)

– teste alergologice (IgE totale, IgE specifice, Panel pediatric, teste cutanate)

– radiografie toracica – pentru excluderea unui focar infectios pulmonar

– spirometrie – consta in masurarea fluxurilor si volumelor pulmonare, prin suflarea aerului in spirometru; se poate realiza doar la copiii de varste mai mari, care sunt cooperanti

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Criza de astm si episoadele de wheezing trebuie diferentiate de:

– aspiratia de corp strain

– infectii acute ale cailor respiratorii superioare sau inferioare: laringite, bronsite, bronsiolite, pneumonii virale sau bacteriene

– fibroza chistica (mucoviscidoza) – boala genetica ce cauzeaza secretie crescuta de mucus si repetate infectii respiratorii

– deficite imune – deficit de Ig A secretor

– reflux gastroesofagian – se manifesta prin tuse, wheezing, varsaturi repetate

PREVENTIE

Se recomanda imunizare corespunzatoare si evitarea factorilor infectiosi precum zonele aglomerate, contactul cu copii bolnavi, evitarea alergenilor din aer sau alimentari, contactul cu par de animale, care pot exacerba criza de astm bronsic

Copilul la care s-a stabilit diagnosticul de astm bronsic va fi luat in evidenta de catre un medic pneumolog pediatric, deoarece tratamentul acestei patologii necesita controale medicale si ajustari periodice, in functie de evolutia astmului.

Astmul bronsic este o afectiune cronica, insa care poate sa fie mentinuta sub control cu terapie specifica, pentru a reduce episoadele acute pana la disparitia acestora.