Ce sa fac, doctore? Despre alimentatia adecvata a copiilor in primii ani de viata.

O alimentatie adecvata in primii ani de viata asigura o buna stare de sanatate, crestere, si dezvoltare normala si contribuie la formarea unor bune deprinderi alimentare pentru restul vietii.

Exista o stransa legatura intre alimentatia din primii ani de viata si starea de sanatate din perioada copilariei si a ulterior a varstei de adult.

Datorita schimbarilor socioeconomice aparute in ultimele decenii, alimentatia moderna (excesul alimentar, consumul unor alimente nesanatoase) si stilul de viata (sedentarismul) se asociaza cu o serie de boli cum sunt:

 Obezitatea

 Diabetul zaharat

 Boli cardiovasculare

 Cancer

Peste varsta de 3 anisori copiii au nevoie de o alimentatie diversa care sa includa toate substantele nutritive necesare cresterii, dezvoltarii si functionarii normale a organismului.

La aceasta varsta principala activitate a copiilor este joaca care presupune foarte multa miscare de aceea au nevoie de  multa energie pentru care alimentatia trebuie sa fie consistenta si adaptata pentru a sustine cresterea si totodata trebuie sa contribuie la cresterea capacitatii de aparare impotriva infectiilor, care sunt foarte frecvente odata cu intrara copiilor in colectivitate.

Intre varsta de 3 si 7 ani necesarul de calorii este de 80-90 kcal/kg corp/zi, care se adapteaza in functie de varsta, sex si activitatea fizica pe care o desfasoara copilul.

O alimentatie sanatoasa presupune un echilibru intre principalele categorii de alimente care asigura nutrientii esentiali cresterii si dezvoltarii.

Acesti nutrienti sunt: Proteinele, Glucidele, Lipidele, Vitaminele si Elementele minerale care se gasesc in lapte si derivatele sale, carne, ou, legume si fructe, cerele.

piramida

Laptele si derivatele lactate

Avantaje ale consumului :

 asigurarea unui ritm optim de crestere

 rol in mineralizarea scheletului

 reprezinta cea mai buna sursa alimentara de calciu

 contin proteine de calitate superioara

 contin vitamine hidrosolubile din complexul B si vitamine liposolubile ca vitamina D si A

Totusi o alimentatie bazata pe consumul excesiv de lapte si derivate lactate poate duce la Carenta in vitamina C si fier.

Laptele de vaca contine in medie 125 mg de calciu la 100 ml, branza proaspata de vaca contine 200 mg de calciu la 100 g branza, branza telemea contine 500 mg calciu la 100 mg branza telemea, iar cascavalul contine in jur de 700 mg calciu la 100 g cascaval.

Carnea, pestele si derivatele de peste si carne

Au importanta majora in alimentatia copiilor care sunt in continua crestere si in continua transformare.

Avantaje ale consumului:

 contin proteine de calitate superioara

 contin vitamine mai ales din grupul B

 contin minerale: fier, magneziu, zinc, cupru, fosfor potasiu iod

Acestea reprezinta principla sursa de fier pentru organism.

Totusi o alimentatie bazata pe consumul excesiv de carne si derivate de carne poate duce la deficit de vitamina C si cantitate mare de colesterol

Ouale

Ouale sunt la fel de importante in alimentatie ca si laptele si carnea.

Avantajele consumului:

 contin vitamine liposolubile(A,D,E,K) si hidrosolubile (complexul B)

 contin proteine de calitate superioara

 contin mineral :fosfor, potasiu, calciu, fier), in special in galbenus

 unele grasimi din compozitie ca lecitina si cefalina. sunt utile in functionarea sistemului nervos

Totutusi o alimentatie bazata pe consumul excesiv de oua are dezavantajul unui continut scazut in viamina C,cantitati mari de colesterol in special in galbenus,riscului alergenic pentru copii cu teren atopic.

Painea si alte derivate cerealiere

Aceasta categorie cuprinde toate cerealele si derivatele cerealiere consumate de catre om: produsele din faina de grau,(painea, paste, prajituri), faina de porumb, orezul, faina de secara, orzul

Avantajele consumului:

 sursa de energie

 sursa de glucide

 prin continutul mare de glucide nedigerabile (celuloza, hemiceluloza), prezente in coaja, au rol in reglarea tranzitului intestinal si reduc riscul constipatiei

 aport de vitamine din grupul B (mai putin vitamina B12 )

 contin minerale prezente in special in coaja

Totusi poate duce la deficit de vitamina A,D,C si prin continutul crescut de gluten (in grau, orz, secara), pot sensibiliza organismul copilului la aceasta proteina cu dezvoltarea bolii sau a sindromului celiac.

Legumele si fructele

Este indicat consumul de legume si fructe in stare proaspata, netratate termic, si daca este posibil cu coaja.

Avantajele consumului:

 reprezinta cea mai importanta sursa de vitamine ( in special C,E,K.B, carotene) si de minerale (contin toate bioelementele necesare omului)

 reprezinta sursa de glucide digerabile si nedigerabile (fibre)

 fructele oleaginoase (alune, nuci, fistic, arahide) au continut crescut de acizi grasi polinesaturati

Totusi o alimentatie bazata pe consumul excesiv are dezavantajul ca nu aduce aport de proteine, iar grupa oleaginoaselor poate declansa la copii cu predispozitie alergia alimentara.

Zaharul si produsele zaharoase

In aceasta categorie intra zaharul ca atare si echivalentele in zahar: dulceturi, gemuri, ciocolata, biscuit, rahat, prajituri.

Deoarece zaharul in afara de zaharoza, nu contine niciun alt nutrient toate produsele in care zaharul detine o pondere importanta sunt alimente cu un continut dezechilibrat de macronutrienti.

In cazul ciocolatei si al altor produse cu cacao trebuie avuta in vedere prezenta oxalatilor care poate reduce absortia calciului.

Pe langa dezechilibrele nutritionale pe care le genereaza, consumul in cantitate mare al produselor zaharoase se asociaza cu risc crescut de carii dentare.

In consecinta aceasta grupa de alimente atat de mult dorite de copii si cu proprietati organoleptice (gust, miros), are mai multe dezavantaje decat avantaje pentru starea de sanatate a copiilor.

Lichidele

Necesarul de lichide al copilului este cuprins intre 70-100 ml/kgcorp/zi, in functie de varsta, sex si activitatea fizica pe care o desfasoara. Acest necesar este acoperit prin consumul de fructe si legume, supe, lapte, sucuri de fructe si apa.

Este important sa oferiti apa copiilor apa intre mese 50-100 ml.

Sfaturi practice

 Alimentele oferite copiilor sunt asemanatoare cu cele consumate de adulti, dar cantitatea variaza in functie de varsta

 Alimentatia copilului trebuie sa contina 2-3 portii de lapte/iaurt/branza/zi. La copiii cu intoleranta la lactoza se recomanda consumul prouselor lactate delactozate

 Pentru furnizarea proteinelor de buna calitate se vor consuma carne, peste, oua, in cantitate de 2-3 portii/zi de exemplu 1 ou si 200 g carne sau 200g peste

 Se recomanda consumul de peste de 2-3 ori/saptamana

 Painea si derivatele cerealiere constituie baza piramidei alimentare deoarece furnizeaza aproximativ jumatate din energia zilnica necesara

 La copii cu alergie la gluten se recomanda produsele fara gluten

 Legumele si fructele nu trebuie sa lipseasca din meniul zilnic al copiilor. Se recomanda consumul de fructe si legume proaspete si cele care au coaja comestibila sa fie consumate cu coaja, deoarece consumate astfel aportul de vitamina C si fibre este maxim.

 Se recomanda la copii consum redus de grasimi alimentare, se vor consuma in special grasimi care contin acizi grasi polinesaturati care se gasesc in produsele vegetale, (uleiuri, fructe cu coaja tare) si in pestele gras. La copii trebuie limitat consumul de grasimi din carne de porc.

 Zaharul si produsele zaharoase nu trebuie sa existe in alimentatia copiilor decat strict ocazional adica o data de maxim 2 ori pe saptamana si in cantitati mici

 Necesarul hidric va fi acoperit cu apa si in nici un caz cu sucuri indiferent de modul lor de preparare

 Bauturile alcoolice sunt contraindicate la copil.

 Se recomanda activitatea fizica care trebuie sa faca parte din activitatiile zilnice ale unui copil

 Este necesar la copil formarea unui comportament alimentar sanatos, astfel ca masa se va sevi cu familia ori de cate ori este posibil

 Copilul nu trebuie fortat sa manance daca rezuza mancarea sau daca nu isi goleste farfuria, la varsta de 3 ani copilul percepe senzatia de satietate si poate sa si-o exprime. Daca un parinte insista, poate genera refuzul repetat al copilului instalarea aversiunii fata de mancare dezvoltarea unor capricii alimentare si nu in ultimul rand dezvoltarea anorexiei.