Ce sa fac, doctore? Afla totul despre BRONSIOLITA ACUTA

bronsolita acutaEste o infectie virala intalnita la sugar si copiii de pana la 2 ani, in special in lunile de iarna-primavara, fiind principala cauza de spitalizare la sugar. Este transmisa pe cale aeriana, fiind cauzata frecvent de virusul respirator sincitial, insa mai rar pot fii implicate si alte virusuri: gripale, paragripale, adenovirusuri, enterovirusuri, rhinovirusuri.

Afectiunea consta in aparitia unui proces inflamator la nivelul bronhiolelor (mici cai aeriene de la nivelul plamanului), care in urma acestor leziuni se ingusteaza si se blocheaza prin acumularea a multiple secretii vascoase la acest nivel.

Manifestari clinice

Boala debuteaza in primele zile prin rinoree (secretii nazale transparente sau colorate galben-verzui), obstructie nazala, stranut si tuse seaca, care se poate transforma ulterior in productiva. Copilul poate asocia febra, inflamatia faringelui, disfonie (raguseala), inflamatia timpanului sau a conjunctivei.

La examenul obiectiv, medicul semnaleaza frecvent wheezing-ul, un sunet sesizabil cu urechea libera, in expir, asemanator unui suierat.Wheezing-ul apare la trecerea aerului prin caile respiratorii ingustate (de altfel, acesta se intalneste si in criza de astm bronsic). La auscultatia toracelui cu stetoscopul, se evidentiaza un expir prelungit, ca urmare a faptului ca aerul din plamani este dat cu greutate afara din cauza inflamatiei de la acel nivel; astfel, expirul necesita mai mult timp decat in mod normal.

De asemenea medicul va decela prezenta unor zgomote patologice in timpul respiratiei, asa- numitele „raluri”, produse de trecerea aerului prin caile aeriene ingustate si de prezenta secretiilor pe traiectul acestora.

Exista cateva investigatii de laborator care ne pot orienta in stabilirea gradului de severitate al bronsiolitei acute:

• pulsoximetria: masurarea transcutanata cu pulsoximetrul a pulsului si saturatiei in oxigen din sange; valorile saturatiei in oxigen sub 92% indica necesitatea administrarii de oxigen suplimentar

• parametrii Astrup: se masoara dintr-o mica proba de sange si indica valorile ph-ului sanguin, a presiunii oxigenului si dioxidului de carbon, precum si bicarbonatul din sange; un copil decompensat respirator sau deshidrat va avea deseori valori modificate ale parametrilor Astrup

• hemoleucograma sanguina: indica valorile leucocitelor, limfocitelor, monocitelor, neutrofilelor, precum si ale hemoglobinei; fiind o infectie virala, frecvent se observa valori crescute ale leucocitelor, monocitelor sau limfocitelor

VSH, PCR pot indica existenta unei suprainfectii bacteriene

radiografia toracica: poate indica modificari ale toracelui si plamanilor aflati in dificultate de a functiona normal; asfel poate exista hiperinflatie pulmonara, transparenta pulmonara, coaste orizontalizate

Diagnostic diferential – bronsiolita acuta trebuie diferentiata de:

• aspiratia de corp strain – copilul a avut acces la componente mici de jucarii sau diverse seminte

• pneumonia virala sau bacteriana – manifestari clinice si paraclinice cu rasunet mai puternic

• criza de astm bronsic – apare in general la copilul mai mare de 2 ani

• tusea convulsiva – la copil nevaccinat, cu accese de tuse care par ca nu se mai sfarsesc

• fibroza chistica (mucoviscidoza) – boala genetica care afecteaza aparatul respirator, sistemul digestiv si glandele exocrine

• refluxul gastro-esofagian – refluarea unor canitati de lapte pot produce manifestari similare cu cele din bronsiolita

Complicatii

►insuficienta respiratorie acuta – este principalul risc in cadrul bronsiolitei, fiind cauzata de dificultatea oxigenului de a ajunge de la nas/gura la alveole, de unde trebuie sa treaca apoi in sange.

Aceasta complicatie se manifesta la copil prin urmatoarele semne si simptome:

• dispnee/apnee/tahipnee: pauza respiratorie lunga sau respiratie frecventa, cu valori de peste 40- 60 respiratii/minut

• batai ale aripioarelor nazale: miscarea vizibila a narilor in timpul respiratiei

• tiraj intercostal, subcostal, substernal: retractia tegumentului situat in spatiul dintre coaste

• balans toraco-abdominal: miscarea de balans a burticii, care participa compensator in procesul respiratiei

• cianoza peri-oro-nazala: tenta albastruie a tegumentului din jurul guritei sau nasului

► deshidratarea acuta – netratat la timp, copilul se umple de secretii, care il incomodeaza in timpul alimentatiei si il impiedica sa manance, astfel incat acesta va refuza laptele, alimentele sau lichidele

► suprainfectia bacteriana – determinand pneumonie sau bronhopneumonie, cu o evolutie mai grava

► acidoza metabolica – este produsa de acumularea dioxidului de carbon in sange

► convulsii febrile – in cazurile in care se asociaza febra

Tratament

Formele usoare se pot trata la domiciliu, insa formele moderate sau severe se trateaza obligatoriu in spital, unde exista aparatura speciala necesara in caz de complicatii.

La domiciliu, dupa consultul medicului in prealabil, se recurge la:

• umidificarea atmosferei din camera (cu umidificatoare, vas cu apa pe calorifer) si o temperatura de maxim 22◦C

• hidratarea copilului cu lapte, apa plata, ceaiuri, supe, compoturi, sucuri de fructe

• aspirarea secretiilor nazale de cate ori este nevoie cu pompita de nas sau batista bebelusului, cea care se conecteaza la aspiratorul obisnuit; de mentionat ca presiunea negativa din aspirator nu se transmite cu aceeasi intensitate la nasucul copilului, deci poate fii folosita fara problema

• hidratarea mucoasei nazale cu picaturi de ser fiziologic sau apa de mare, pentru a evita uscarea acesteia

• asezarea copilului in repaus, chiar si in timpulul somnului la un plan usor inclinat de aprox. 15- 30 grade contribuie la o respiratie mai usoara

• scaderea febrei cu medicatie antitermica (Ibuprofen, Paracetamol, Algocalmin), administrarea medicatiei sub forma de aerosoli, sirop si antiseptice faringiene doar la recomandarea medicului

La spital – se spitalizeaza formele moderate/severe, sugarii de pana la 6 lun si cei cu risc de aparitie a complicatiilor:

• aspirarea secretiilor de catre personalul specializat

• administrarea terapiei intravenoase (perfuzii, cortizon, antibiotice, medicatie antitermica)

• monitorizare saturatiei in oxigen si oxigenoterapie la cei cu saturatii in oxigen sub 92% si cu semne de insuficienta respiratorie acuta

• administrarea in aerosoli de medicatie bronho-dilatatoare (care dilata caile respiratorii)

• monitorizarea atenta a copilului si interventie medicala de urgenta in caz de nevoie

Exista cateva conditii, care scad riscul aparitiei bronsiolitei si a altor complicatii infectioase la sugar si copilul mic:

• se recomanda alimentatie exclusiv naturala pana la varsta de 6 luni

• aerisirea periodica a camerei copilului

• evitarea intrarii copilului in contact cu fumul de tigara

• evitarea zonelor aglomerate si a contactului cu persoane bolnave

• aspirarea secretiilor nazale de cate ori este nevoie

• monitorizarea atenta a copilului si solicitarea unui consult medical la cel mai mic semn de evolutie nefavorabila (are dificultati de respiratie, de a se alimenta, persista febra, este somnolent…)