Acestea sunt proiectele castigatoare in concursul de solutii privind amenajarea strazii Koganiceanu, Universitatii si strazi adiacente

strada kogalniceanu 3 - 72dpiÎn perioada 14 – 16 septembrie 2018 a avut loc jurizarea proiectelor înscrise la concursul internațional de soluții de arhitectură „Amenajare urbană str. Kogălniceanu, str. Universității si străzile adiacente”, competiție lansată oficial pe data de 17 iulie 2018, organizată de Ordinul Arhitecților din România (OAR), promotor Municipiul Cluj-Napoca.

Luni, 17 septembrie 2018, ora 11:00, Casa de Cultură a Studenților Cluj-Napoca a găzduit în Sala Europa conferința de presă pentru anunțarea câștigătorilor.

În urma deliberărilor juriului a fost selectate proiectele câștigătoare și anume:

Premiul I – Proiect nr. 53 – DP1212 – MOSSFERN SRL
Autor principal: MOSSFERN ARHITECTURĂ
Coautori: Lázár Csaba, Perju Mădălina Simona, Macalik Arnold Ernő, Vass Dániel, Pop Vlad Bogdan, Vajna Botond Szilárd, Molnár Attila, Szilágyi-Bartha József

”Proiectul câștigător este o reflecție integrată a problemelor complexe ale sitului și a cerințelor specifice asociate concursului de arhitectură. Pentru concept, autorii pornesc de la metafora șotronului: „este ritualul vieților noastre de fiecare zi, pe care trebuie să le îndeplinim”. Diferitele straturi ale lucrării depuse – scrise, desenate, schițate sau randate – reprezintă documentarea completă și coerentă a soluțiilor propuse. Rezultatul este o încercare reușită de a răspunde tuturor problemelor majore cu intervenții minimale. Fiecare secvență a „șotronului urban” propus este ilustrată prin reprezentări arhitecturale amănunțite și descrieri bine susținute istoric și cultural.” – aprecierea Juriului

strada kogalniceanu 3 - 72dpi strada kogalniceanu 2 - 72dpi strada kogalniceanu 1 - 72dpi

Premiul II – Proiect nr. 56 – GC0301 – ȘERBAN I. DANIEL LUCIAN B.I.A.
Autori principali: Andrei Bacoșcă, Mădălina Doroftei, Ruxandra Grigoraș, Marina Melenti, Daniel Șerban

”Proiectul nr. 56 prezintă un concept unitar și riguros, care propune trei tipologii spațiale diferite, integrate coerent: strada pietonală – un spațiu continuu care include largo-urile, piațetele și grupurile statuare, grădina vegetală în relație cu Biserica Reformată și grădina minerală organizată în afara zidului de incintă, situat în extremitatea estică a sitului. Propunerea se remarcă printr-un caracter urban modern, geometrizat și sobru potrivit vocației academice a zonei.” – aprecierea Juriului

Kogalniceanu design competition3 Kogalniceanu design competition2 Kogalniceanu design competition

Premiul III – Proiect nr. 52 – NO1808 – NORMA ARHITECTURĂ ȘI URBANISM S.R.L.
Autori principali: arh. Fleșeriu Alexandru Nicolae, arh. Péter Eszter
Coautori: arh. Costea Andrei, arh. Moldovan Miruna
Colaboratori arhitectură: arh. Vladovici Alexandru
Colaboratori specialităţi: ing. peisagist Dudaș Maria, ing. Mozoran Alexandru, ing. Sandor Roland

”Proiectul se diferențiază prin utilizarea pietrei de râu, un material specific pentru Cluj până la începutul secolului XX. Prin utilizarea acestui pavaj se conturează o zonificare precisă ce delimitează zone de trecere și zone de repaos. Se remarcă, însă, ca fiind nepracticabil detaliul de punere în operă a acestui tip de paviment, precum și suprafețele excesiv de mari în vecinătatea instituțiilor importante ale străzii, fiind un material ce induce o atmosferă rurală.” – aprecierea Juriului

PLANSA3_150 PLANSA2_150 PLANSA2_72

PLANSA1_150 PLANSA1_72

Concursul a fost internațional, fiind invitate să participe colective de specialiști din România, țările Uniunii Europene și Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană.

Scopul concursului a fost selectarea celei mai bune soluții în vederea amenajării urbane str. Kogălniceanu, str. Universității și străzile adiacente din Cluj Napoca,, pentru atribuirea contractului de proiectare.

Câștigătorul concursului a obținut premiul cel mare reprezentat de contractul de proiectare cu valoare estimată la nivelul sumei de 755.000 RON, fără TVA. Pentru proiectul plasat pe locul doi se va oferi un premiu de 60.000 RON, iar pentru cel de-al treilea, de 30.000 RON.

Juriul concursului a fost alcătuit din specialiști cu mare experiență în domeniul lucrărilor de această anvergură, fiind cooptați experți în arhitectură, urbanism și peisagistică cu notorietate internațională:
Membri titulari:
Arh. Pieter Uyttenhove – președintele juriului
Arh. Rudolf Gräf
Arh. Ligia Subțirică
Arh. Kazmer Kovacs
Arh. Johannes Bertleff
Arh. Raluca Munteanu
Arh. Matei Bogoescu
Membri supleanți:
Arh. Andrei Cebotaru

Competiția se alătură unei serii de concursuri de arhitectură organizate de Ordinul Arhitecților din România alături de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în calitate de promotor, serie care a debutat în noiembrie 2016 cu concursul Turnul Celor Trei Vârste, urmat apoi în 2017 de concursul Rethinking Someș respectiv concursul pentru amenajarea Parcului Feroviar în primăvara anului 2018. În plus, acestor două concursuri li se alătură și Concursul Ethno Park Cluj organizat în primăvara anului trecut de OAR, de această dată alături de Consiliul Județean Cluj.

Concluzii finale și recomandări

Proiectului cu nr. 53 de concurs – Premiul I

Proiectul câștigător este o reflecție integrată a problemelor complexe ale sitului și a cerințelor specifice asociate concursului de arhitectură. Pentru concept, autorii pornesc de la metafora șotronului: „este ritualul vieților noastre de fiecare zi, pe care trebuie să le îndeplinim”. Diferitele straturi ale lucrării depuse – scrise, desenate, schițate sau randate – reprezintă documentarea completă și coerentă a soluțiilor propuse. Rezultatul este o încercare reușită de a răspunde tuturor problemelor majore cu intervenții minimale. Fiecare secvență a „șotronului urban” propus este ilustrată prin reprezentări arhitecturale amănunțite și descrieri bine susținute istoric și cultural. Istoriei străzii Kogălniceanu i se răspunde bine în schema de circulație interioară care o leagă eficient de restul țesutului urban, în timp ce păstrează aria studiată relativ liniștită. Configurația spațială a sitului este bogată și expresivă. Proiectul întărește specificitatea fiecărui loc anume prin aceea că se adresează adecvat contexului construit și instituțional; creează o interfață între domeniul public și viața unei serii de instituții culturale: școală, universitate, academie, biserică. În același timp, evocă principiile jocului de copii, furnizând locuri cu trafic auto redus, shared space și locuri de repaus. Astfel, viața perenă a orașului este integrată cu experiența individuală a trecătorilor. Strada este recuperată din nesatisfăcătorul ei statut prezent de spațiu de tranzit, pentru o succesiune de experiențe variate, multiple. Devine un set compus de stări urbane particulare în diferitele locuri. Apare o gradare efectivă de la Piața Universității, cu statuia readusă a Sfintei Maria Protectoare la fațada clasicistă a Universității, apoi la Biblioteca Academiei, brutalistă și noua piață alăturată, cu fundalul fațadei de „templu” neoclasic al sălii de sport. Acest scuar nou deschis este un adaos important la „șotron”. Punctul culminant al parcursului este atins cu vecinătatea bisericii reformate, transformată într-un loc intim și pașnic prin vegetație și o tratare diferențiată a pavimentului. În sfîrșit, o „coda” pentru compoziție este adusă de ultima și cea mai îngustă secvență stradală ducând la fortificațiile medievale.
Abordarea generală este respectuoasă față de patrimoniul construit în termeni de vizibilitate și de accent pus pe componentele sale mai valoroase. Mijloacele folosite sînt discrete și măsurate. Proiectul furnizează valoare adăugată monumentelor existente și este atent să facă referiri la istoria arhitecurală și urbană a locurilor. De asemenea, propune o versiune reținută pentru monumentul rectorilor Universității, completând sculptura existentă fără a o concura. Autorii elimină brazii din spatele monumentului Școlii Ardelene, oferind astfel o perspectivă spectaculoasă turnului modernist, care devine la rândul lui un fundal monumental pentru grupul statuar din bronz.
Doar trei materiale de pavaj sunt folosite într-un mod diferențiat în funcție de amplasament și efectul dorit. Continuitatea spațială este asigurată printr-o rigolă centrală, o altă referință la structuri istorice.
Unul dintre meritele majore ale propunerii este modul de tratare a vegetației existente și propuse. Plantațiile sunt o unealtă suplimentară pentru configurarea spațiului urban, controlul perspectivelor și crearea mediilor intime. Se procedează la o alegere atentă a speciilor botanice și a locului unde se amplasează. Arborii accentuează ciclul anotimpurilor, iar iluminatul proiectat cu atenție marchează ciclul zilelor și al nopților.

Recomandări
În cadrul schemei de amenajare, generoasă și bine proiectată, juriul recomandă câteva puncte unde concepția poate fi dezvoltată în continuare.
– Detaliile iluminatului pot fi nuanțate pentru a fi mai bine adaptate spațiilor urbane respective;
– Memorialul rectorilor Universității ar trebui să includă toate numele, începând cu fondatorul primei școli iezuite în 1581. Trebuie să poată fi extins cu numele viitorilor rectori;
– Fațada brutalistă a Bibliotecii Academiei e o prezență puternică arhitecturală și instituțională. Necesită un tratament specific; fațada laterală va deveni un front în scuarul nou deschis. Volumul va fi perceput ca o clădire de colț de pe stradă și din scuar și trebuie abordat în consecință;
– Străzile secundare trebuie să fie reconsiderate pentru a le întări caracterul specific;
– Spațiul din fața bisericii reformate și grădina ei merită o abordare cuprinzătoare și unificată;
– Amenajările peisagistice din jurul Turnului Croitorilor își ratează șansa de a deveni o destinație a promenadei Kogălniceanu;
– Întreaga soluție trebuie să fie adaptată nevoilor persoanelor cu dizabiliăți vizuale și de mobilitate;
– În timp ce soluțiile de evacuare a apei de ploaie sunt tratate îngrijit, ar fi util ca apa de ploaie să fie colectată și refolosită în scopuri utilitare.

Proiectului cu nr. de concurs 56– Premiul II

Proiectul nr. 56 prezintă un concept unitar și riguros, care propune trei tipologii spațiale diferite, integrate coerent: strada pietonală – un spațiu continuu care include largo-urile, piațetele și grupurile statuare, grădina vegetală în relație cu Biserica Reformată și grădina minerală organizată în afara zidului de incintă, situat în extremitatea estică a sitului. Propunerea se remarcă printr-un caracter urban modern, geometrizat și sobru potrivit vocației academice a zonei.
Configurația spațială propusă completează cerințele de temă prin accesibilizarea sediului Universității Babeș-Bolyai, adoptând o soluție minimalistă, care integrează rampa și mobilierul urban.
Este remarcabilă amenajarea curții Bisericii Reformate, posibil inspirată de practicile monahale de utilizare a spațiului, printr-o succesiune de grădini utilitare cu rol practic și educațional.
Scenariile de utilizare a diferitelor zone sunt detaliate și creative, demonstrând abilitatea concurenților de a adapta funcțiunile la scara spațiilor. Sunt de remarcat utilizările precum: orele de curs în aer liber, cină la miezul nopții, concertul de jazz în umbra bastionului și arta stradală. Locurile și modul de amplasare ale evenimentelor majore, respectiv proiecții de film în Piața Universității și concerte în fața Universității Babeș-Bolyai, contribuie la punerea în valoare a contextului arhitectural.
Deși există o diferențiere discretă între zonele de repaos și zonele de tranzit, realizată prin designul pavajului, mobilierul urban și vegetație, propunerea este flexibilă permițând redimensionarea zonelor în funcție de nevoi.
Soluția utilizează în mod abil și creativ apa, marcînd punctele importante ale sitului. Este de remarcat compoziția bazinului de apă (memorial al rectorilor Universității Babeș-Bolyai) cu grupul statuar Școala Ardeleană și turnul Colegiului Academic, care adaugă valoare piațetei Universității Babeș Bolyai.
Materialele de pavaj folosite păstrează unitatea cu restul spațiilor centrale ale Clujului, dar propun texturi și desene noi, care contribuie la definirea ambianței. Există un desen foarte detaliat și sensibil al sterotomiilor, care contribuie discret, dar eficient la marcarea zonelor importante.
Există trei elemente în conceptul de amenajarea peisageră: arborii de aliniament de aceeași dimensiune și gabarit care păstrează și accenutează ritmul stradal, arborii de accent cu rol de semnal urban (în piața Universității și largo-ul de acces a Universității Babeș Bolyai) și gruparea de arbori pentru articularea a două zone contrastante (între zidul de fortificație și țesutul urban postbelic).

Recomandări:
– Vegetația existentă se completează cu arbori noi, dar este nevoie de studierea tipurilor de copaci care se potrivesc compoziției urbane și condițiilor de microclimat;
– Un punct important al amenajării îl constituie pavajele, care au nevoie de detalii de alcătuire și studierea gradelor de permeabilitate în funcție de material și de conceptul de drenare a apelor pluviale;
– Propunerea trebuie completată cu propuneri de utilizare a curților private, în spiritul temei concursului și în ideea de a oferi un plan unitar de dezvoltare;
– Se recomandă dezvoltarea ideii de accesibilizarea a spațiului pentru toate intrările și spațiile (dacă este posibil) și includerea unui sistem de ghidare pentru persoanele cu deficiențe de vedere;
– Se recomandă detalierea sistemului de reprezentare a numelor rectorilor, astfel încât să cuprindă numele tuturor rectorilor de la înființare până în prezent;
– Mobilierul urban propus amestecă elemente de catalog diferite estetic, care ar treburi restudiate și armonizate. Se încurajează strategia de abordare propusă pentru rampa de acces la Universitatea Babeș-Bolyai unde mobilierul urban este integrat în geometria amenajării.

Proiectului cu nr. de concurs 52 – Premiul III

Proiectul se diferențiază prin utilizarea pietrei de râu, un material specific pentru Cluj până la începutul secolului XX. Prin utilizarea acestui pavaj se conturează o zonificare precisă ce delimitează zone de trecere și zone de repaos. Se remarcă, însă, ca fiind nepracticabil detaliul de punere în operă a acestui tip de paviment, precum și suprafețele excesiv de mari în vecinătatea instituțiilor importante ale străzii, fiind un material ce induce o atmosferă rurală.
Inserția unor suprafețe nobile, din plăci de dimensiuni mari, în vecinătatea acceselor instituțiilor importante realizează o legătură perceptibilă senzorial între acestea și spațiul public.
Juriul apreciază calitatea și sensibilitatea detaliilor mobilierului urban și amplasarea inspirată în cadrul spațiului public. Prezența discretă a apei în diferite forme contribuie la calitatea ambientului și la experiența senzorială a spațiului de către pietoni.
Proiectul descoperă trasee alternative prin curțile private și semi-private, propunând un concept convingător de implementare graduală a acestora.
Juriul remarcă în mod pozitiv soluția propusă pentru a omagia rectorii Universității Babeș-Bolyai, prin caracterul subtil și neostentativ.
Conceptul peisagistic convinge prin alegerea speciilor de plante și alternarea scării vegetației pentru a crea spații și a sublinia valențe existente, dar și pentru a proteja biodiversitatea urbană.
Se remarcă o lipsă de detalii și de diferențiere a modurilor de iluminare care să sublinieze spațiile create și să genereze o scenografie nocturnă.
Modul de integrare a Turnului Croitorilor a statuii lui Baba Novac și a zidului de fortifcație în amenajarea propusă nu este la nivelul abordării din celelalte zone ale proiectului, în special dispunerea și direcționarea suprafețelor pavate.

Recomandări:
– Se recomandă reducerea suprafețelor pavate cu piatră de râu în zona Universității Babeș-Bolyai și a Bibliotecii Academiei Române și restudierea detaliilor de punere în operă a acestui finisaj;
– Se recomandă îmbogățirea repertoriului sistemelor de iluminat prin introducerea iluminatului ambiental și architectural pentru nuanţarea caracterului diverselor spaţii;
– Este necesară regândirea zonei din perimetrul dinspre latura estică și sudică a Turnului Croitorilor și a zidului de fortificație, atât suprafețele pavate, cât și spațiile verzi;
– Corpurile de iluminat și băncile de lemn cu picioare metalice par a fi elemente de catalog și fac notă discordantă cu piesele de mobilier urban unicat. Se recomandă reconsiderarea pieselor de mobilier urban selectate;
– Sistemul de evacuare a apelor pluviale trebuie dimensionat și adaptat condițiilor climatice actuale;
– Este necesară includerea în proiect a sistemelor de ghidaj pentru persoane cu dizabilităţi de vedere, precum accesibilizarea instituţiilor publice pentru persoane cu mobilitate redusă.